OZN-uri: dosarele secrete ale Pentagonului ies la lumină după 80 de ani. De ce Germania apare obsesiv în dosarele desecretizate

Postat la: 03.08.2026 |

OZN-uri: dosarele secrete ale Pentagonului ies la lumină după 80 de ani. De ce Germania apare obsesiv în dosarele desecretizate

Arhive americane desecretizate recent dezvăluie că interesul autorităților pentru fenomene aeriene neidentificate datează încă din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Documentele, urmărite ani la rând pentru a fi făcute publice de The New York Times, conțin relatări ale piloților militari, rapoarte ale serviciilor de informații și investigații care au alimentat, de-a lungul deceniilor, unele dintre cele mai cunoscute mistere legate de OZN-uri, relatează Euronews.

Printre cele mai vechi documente se numără rapoartele întocmite de echipajele aliate în ultimele luni ale celui de-al Doilea Război Mondial.

Piloții au descris apariția unor obiecte luminoase care zburau cu viteză mare și păreau să urmărească avioanele deasupra Germaniei. Aceste fenomene aveau să fie cunoscute ulterior sub denumirea de „Foo Fighters".

Unul dintre cele mai detaliate episoade datează din noaptea de 22 decembrie 1944, când echipajul Escadrilei 415 de Vânătoare de Noapte a raportat că două lumini s-au ridicat de la sol, au ajuns la aceeași altitudine cu aeronava, au rămas aproximativ două minute în spatele acesteia și apoi s-au îndepărtat. Potrivit documentelor, verificările radar nu au indicat prezența unor avioane inamice în zonă.

În următoarele șase săptămâni, piloții aceleiași escadrile au raportat în repetate rânduri lumini roșii, verzi, portocalii și de culoarea chihlimbarului care zburau în formație cu aeronavele și executau manevre neobișnuite, apropiindu-se uneori la aproximativ 30 de metri.

Ministerul britanic al Aerului a analizat aceste rapoarte și a concluzionat, într-un memorandum clasificat în martie 1945, că „întreaga chestiune rămâne în continuare, într-o oarecare măsură, o enigmă".

Într-un alt incident, piloții au descris un obiect cilindric din aluminiu, cu o lungime estimată la aproximativ 3,6 metri.

După ce a fost lovit de focul aeronavei, acesta și-ar fi modificat parțial forma și ar fi emis o lumină roșiatică, fără să se dezintegreze. Serviciile de informații au apreciat că ar fi putut fi o bombă antiaeriană germană.

Deși au fost analizate mai multe ipoteze, inclusiv existența unor arme experimentale sau a unor tehnologii de propulsie necunoscute dezvoltate de Germania, investigațiile nu au găsit dovezi care să confirme aceste teorii.

Arhivele publicate includ și rapoarte FBI din anii '40 și '50 care fac referire la informații privind presupuse aparate de zbor în formă de disc dezvoltate în Germania.

Potrivit Euronews, aceste documente nu se bazează pe investigații tehnice confirmate, ci în principal pe declarații ale unor informatori, zvonuri și informații culese de serviciile secrete în perioada imediat următoare războiului. Ele reflectă pistele urmărite atunci de autorități, fără a demonstra existența unor astfel de aparate.

Istoricii consideră că multe dintre aceste relatări trebuie analizate în contextul interesului Aliaților pentru tehnologia militară germană și al numeroaselor speculații privind armele secrete dezvoltate în timpul războiului.

Documentele desecretizate fac trimitere și la programul Project Blue Book, desfășurat de Forțele Aeriene ale SUA între 1947 și 1969, în cadrul căruia au fost analizate numeroase observații privind obiecte zburătoare neidentificate.

Martorii au descris frecvent obiecte în formă de disc sau de săgeată, forme geometrice luminoase și aparate fără aripi, rotoare ori sisteme de propulsie vizibile.

Unele păreau să plutească nemișcate, să accelereze brusc sau să execute manevre greu de explicat prin tehnologia cunoscută la acea vreme.

După dezvăluirea existenței programului AATIP în 2017, Pentagonul și-a extins investigațiile privind fenomenele aeriene neidentificate (UAP), înființând structuri dedicate analizării acestor incidente și publicând înregistrări video realizate de piloți ai Marinei americane în 2004 și 2015, ale căror imagini nu au primit inițial o explicație clară.

În anumite documente apar relatări despre militari care ar fi acuzat simptome precum greață, dureri de cap, iritații ale pielii sau tulburări neurologice după întâlniri la mică distanță cu obiecte neidentificate.

Potrivit Euronews, aceste cazuri continuă să fie dezbătute, explicațiile mergând de la erori de percepție și fenomene tehnologice cunoscute până la ipoteze mult mai controversate.

Deși Germania este menționată frecvent în arhivele desecretizate, documentele nu demonstrează existența unor nave extraterestre sau a unor „discuri zburătoare" dezvoltate de regimul nazist.

În schimb, ele arată modul în care armata și serviciile de informații americane au încercat, timp de decenii, să explice observații aeriene neobișnuite, multe dintre acestea devenind, în timp, sursa unor teorii și mituri care persistă și astăzi.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

OZN-uri: dosarele secrete ale Pentagonului ies la lumină după 80 de ani. De ce Germania apare obsesiv în dosarele desecretizate

Postat la: 03.08.2026 |

0

Arhive americane desecretizate recent dezvăluie că interesul autorităților pentru fenomene aeriene neidentificate datează încă din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Documentele, urmărite ani la rând pentru a fi făcute publice de The New York Times, conțin relatări ale piloților militari, rapoarte ale serviciilor de informații și investigații care au alimentat, de-a lungul deceniilor, unele dintre cele mai cunoscute mistere legate de OZN-uri, relatează Euronews.

Printre cele mai vechi documente se numără rapoartele întocmite de echipajele aliate în ultimele luni ale celui de-al Doilea Război Mondial.

Piloții au descris apariția unor obiecte luminoase care zburau cu viteză mare și păreau să urmărească avioanele deasupra Germaniei. Aceste fenomene aveau să fie cunoscute ulterior sub denumirea de „Foo Fighters".

Unul dintre cele mai detaliate episoade datează din noaptea de 22 decembrie 1944, când echipajul Escadrilei 415 de Vânătoare de Noapte a raportat că două lumini s-au ridicat de la sol, au ajuns la aceeași altitudine cu aeronava, au rămas aproximativ două minute în spatele acesteia și apoi s-au îndepărtat. Potrivit documentelor, verificările radar nu au indicat prezența unor avioane inamice în zonă.

În următoarele șase săptămâni, piloții aceleiași escadrile au raportat în repetate rânduri lumini roșii, verzi, portocalii și de culoarea chihlimbarului care zburau în formație cu aeronavele și executau manevre neobișnuite, apropiindu-se uneori la aproximativ 30 de metri.

Ministerul britanic al Aerului a analizat aceste rapoarte și a concluzionat, într-un memorandum clasificat în martie 1945, că „întreaga chestiune rămâne în continuare, într-o oarecare măsură, o enigmă".

Într-un alt incident, piloții au descris un obiect cilindric din aluminiu, cu o lungime estimată la aproximativ 3,6 metri.

După ce a fost lovit de focul aeronavei, acesta și-ar fi modificat parțial forma și ar fi emis o lumină roșiatică, fără să se dezintegreze. Serviciile de informații au apreciat că ar fi putut fi o bombă antiaeriană germană.

Deși au fost analizate mai multe ipoteze, inclusiv existența unor arme experimentale sau a unor tehnologii de propulsie necunoscute dezvoltate de Germania, investigațiile nu au găsit dovezi care să confirme aceste teorii.

Arhivele publicate includ și rapoarte FBI din anii '40 și '50 care fac referire la informații privind presupuse aparate de zbor în formă de disc dezvoltate în Germania.

Potrivit Euronews, aceste documente nu se bazează pe investigații tehnice confirmate, ci în principal pe declarații ale unor informatori, zvonuri și informații culese de serviciile secrete în perioada imediat următoare războiului. Ele reflectă pistele urmărite atunci de autorități, fără a demonstra existența unor astfel de aparate.

Istoricii consideră că multe dintre aceste relatări trebuie analizate în contextul interesului Aliaților pentru tehnologia militară germană și al numeroaselor speculații privind armele secrete dezvoltate în timpul războiului.

Documentele desecretizate fac trimitere și la programul Project Blue Book, desfășurat de Forțele Aeriene ale SUA între 1947 și 1969, în cadrul căruia au fost analizate numeroase observații privind obiecte zburătoare neidentificate.

Martorii au descris frecvent obiecte în formă de disc sau de săgeată, forme geometrice luminoase și aparate fără aripi, rotoare ori sisteme de propulsie vizibile.

Unele păreau să plutească nemișcate, să accelereze brusc sau să execute manevre greu de explicat prin tehnologia cunoscută la acea vreme.

După dezvăluirea existenței programului AATIP în 2017, Pentagonul și-a extins investigațiile privind fenomenele aeriene neidentificate (UAP), înființând structuri dedicate analizării acestor incidente și publicând înregistrări video realizate de piloți ai Marinei americane în 2004 și 2015, ale căror imagini nu au primit inițial o explicație clară.

În anumite documente apar relatări despre militari care ar fi acuzat simptome precum greață, dureri de cap, iritații ale pielii sau tulburări neurologice după întâlniri la mică distanță cu obiecte neidentificate.

Potrivit Euronews, aceste cazuri continuă să fie dezbătute, explicațiile mergând de la erori de percepție și fenomene tehnologice cunoscute până la ipoteze mult mai controversate.

Deși Germania este menționată frecvent în arhivele desecretizate, documentele nu demonstrează existența unor nave extraterestre sau a unor „discuri zburătoare" dezvoltate de regimul nazist.

În schimb, ele arată modul în care armata și serviciile de informații americane au încercat, timp de decenii, să explice observații aeriene neobișnuite, multe dintre acestea devenind, în timp, sursa unor teorii și mituri care persistă și astăzi.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE