CCR: Organele judiciare si serviciile de informații nu mai pot primi datele stocate de către furnizorii de telecomunicații din România!

Postat la: 08.06.2022 |

Curtea Constituțională a României a hotărât că furnizorii de telefonie nu mai pot livra organelor judiciare și nici serviciilor de informații nicio informație referitoare la listingurile comunicațiilor mobile ale persoanelor din România, inclusiv modalități de plată, echipamente și adrese IP. De asemenea, companiile de telefonie pot reține doar datele pentru facturare sau comercializare doar cu consimțământul clienților.

Organele judiciare și cele cu atribuții în domeniul siguranței naționale nu au temei legal și constituțional pentru accesarea și utilizarea acestor date, a hotărât CCR. Astfel, furnizorii de rețele publice de comunicații electronice și furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului nu mai au nici obligația, dar nici posibilitatea legală de a reține anumite date generate sau prelucrate în cadrul activității lor și de a le pune la dispoziția organelor judiciare și a celor cu atribuții în domeniul siguranței naționale.

CCr argumentează prin lipsa unei reglementări legale care să stabilească obligația reținerii și a stocării informațiilor de căre furnizorii de rețele sau servicii de comunicații electronice și, implicit, lipsa garanțiilor aferente acestei obligații deschid posibilitatea unor abuzuri în activitatea de reținere și stocare a datelor, cu riscul afectării dreptului la viață intimă, familială și privată al persoanei, la secretul corespondenței și la libertatea de exprimare. Potrivit CCR, "Ingerința în drepturile fundamentale privind viața intimă, familială și privată, secretul corespondenței și libertatea de exprimare este de amploare și trebuie considerată ca fiind deosebit de gravă".

Un fapt desebit de grav remarcat de CCR este că statul român omite să reglementeze reținerea și stocarea informațiilor. CCR a constatat că: "CJUE a constatat în 2014 că este neconstituțională Directiva CE în domeniu. Activitatea de reținere și folosire a datelor din comunicațiile electronice „devine lipsită de temei juridic, atât din punct de vedere al dreptului european, cât și al celui național". Potrivit CCR, legea 152 (privitoare la obținerea și prelucrarea datelor, n.red.) CPP rămâne fără aplicabilitate practică și că nu mai există o lege specială care să facă referire la reținerea datelor.

Legea este inițiativa fostuui Ministru al Comunicațiilor, Tanczos Barna. Dacă legea ar fi intrat în vigoare, Guvernul s-ar fi făcut vinovat de grave ncălcări ale vieții private, intime și de familie, dar și a secretului corespondenței. Legea urmărea să oblige operatorii de telecomunicații să pună la dispoziția procurorilor și SRI conversațiile de pe aplicațiile WhatsApp, Telegram, Sigan, Facebook, Messenger.

Este ideea pe care se centrează argumentația Curții Constitutțonale a României iî Decizia nr. 295 din 18 mai 2022, prin care CCR a declarat parțial neconstituțional proiectul Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul comunicațiilor electronice pentru stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării rețelelor de comunicații electronice. Pe scurt: Legea Big Brother pe Whatsapp. Decizia CCR 295/2022 este cu atât mai duăa, cu cât ea a fost adoptată în unanimitate - deci inclusiv cu voturile judecatoarelor Livia Stanciu și Simina Tănăsescu, numite la Curte de către Klaus Iohannis.

Situatia este cu atât mai gravă, cu cât în cei 8 ani care s-au scurs de la Decizia 440/2014, Parlamentul nu a mișcat un deget pentru punerea în acord a legislației cu jurisprudența CCR. De aceea a fost posibil acest abuz din partea Guvernului, subliniază Curtea. Cealalta parte a Deciziei CCR nr. 295/2022 se referă la protejarea spațiilor verzi - mai precis, la împiedicarea distrugerii lor, prin amplasarea de antene și alte echipamente de telecomunicații.