• Tweet

Considerat la început un virus respirator obişnuit, SARS-CoV-2 s-a dovedit a fi mult mai periculos decât fusese estimat iniţial de către specialişti. Mai ales pentru pacienţii cu boli cronice. Acum, COVID-19 are peste 30 de simptome identificate şi încă multe secrete.

„Există mult fum. Avem nevoie să ne lămurim de unde vine focul", a rezumat prof. dr. Michael Wilson, clinician, cercetător ştiinţific în neuroştiinţe la University of California San Francisco - UCSF - cunoştinţele referitoare la noul coronavirus. Universitatea a publicat, pe 30 iulie, un articol intitulat „Noi am crezut că era doar un virus respirator. Ne-am înşelat" - care arată cum au evoluat informaţiile referitoare la infecţia cu SARS-CoV-2. Astfel, la sfârşitul lunii ianuarie, atunci când noul coronavirus şi-a făcut apariţia în spitalele din SUA - se spune în articol -, medicii ştiau că trebuie să caute trei simptome precise: febră, tuse şi respiraţie scurtă.

Dar, pe măsură ce numărul de infectări a crescut, lista simptomelor s-a tot lungit. Unii pacienţi au experimentat pierderea mirosului şi a gustului. Alţii s-au trezit cu greaţă şi diaree, cu ficatul şi rinichii distruşi. Durerile de cap, cheagurile de sânge, erupţiile cutanate, umflăturile şi infarctele au completat lista semnelor legate de infecţie, în timp ce la alte persoane infectate s-a descoperit că pot să nu aibă simptome deloc. Până în iunie, clinicienii au adunat informaţii care descriau mai mult de 30 de simptome prin care boala COVID-19 pare să se manifeste.

Totodată, se pare că virusul are o abilitate foarte mare de a pătrunde în celulele umane din nas şi gât, iniţial, unde se înmulţeşte rapid şi de unde se răspândeşte în întregul organism. Acum, cercetători de la UCSF şi din întreaga lume încearcă să analizeze mai atent aceste date, pentru a afla cauzele principale ale bolii şi a pune cap la cap povestea acestui virus foarte deosebit.

Articolul mai arată că infecţia cu SARS-CoV-2 nu pare să fie deloc o răceală şi că mai puţin de 20% dintre pacienţi ajung la spital cu semne precum durere în gât sau secreţii nazale. În primele zile, febra pare să fie simptomul cel mai prezent, alături de tusea productivă, la care se adaugă pierderea gustului şi a mirosului. Mulţi dintre cei infectaţi nu au însă niciun simptom. Sursa mai sus citată arată că 53% dintre cei infectaţi nu au avut niciodată vreun semn de boală. „Acest procent este mult mai mare decât ne aşteptam", a mărturisit dr. Monica Gandhi, profesoară la UCSF, expertă în HIV.

Dacă s-ar face o testare în masă a celor 300 de milioane de americani - a adăugat aceasta -, cred că rata infecţiei asimptomatice ar fi undeva între 50 şi 80% din cazuri. „Milioane de oameni ar putea răspândi virusul fără ca măcar să o ştie", a subliniat dr. Gandhi. Potrivit acesteia, transmiterea asimptomatică este călcâiul lui Ahile în eforturile de a controla pandemia, de aici şi importanţa purtării măştii de protecţie. Rata mortalităţii noului coronavirus pare să fie de 10 ori mai mare decât a virusului gripal, însă o parte însemnată a deceselor nu sunt legate de SARS-CoV-2 în sine, ci de răspunsul imun foarte puternic, observă profesorul Max Krummel. Un studiu pe care acesta l-a făcut arată că pacienţii care decedează o fac, cel mai adesea, în a 19-a zi de infecţie, după ce dezvoltă pneumonii severe.

Mulţi pacienţi cu forme grave de boală sunt obezi, diabetici şi hipertensivi, ceea ce este, iarăşi, neobişnuit, adaugă dr. Nisha Parikh, profesoară asociată la UCSF, expertă în sănătate publică.

Totodată, numărul mare de pacienţi cu COVID-19 care au dezvoltat probleme cardiace - slăbiciune musculară, inflamaţii, aritmii, atacuri de cord - i-a uimit pe clinicieni. „Nu suntem obişnuiţi ca virusurile respiratorii să aibă consecinţe atât de grave şi de numeroase asupra inimii", a spus prof. dr. Gregory Marcus, medic cardiolog.

Virusurile din familia coronavirusurilor - din care face parte SARS-CoV-2 - produc, de obicei, răceli uşoare care trec cu o medicaţie banală într-o săptămână sau mai puţin, explică dr. Emilian Imbri, managerul Spitalului de Boli Infecţioase „Victor Babeş" din Bucureşti. Aşa se face că, la început, a fost considerat mai puţin periculos decât era în realitate. O „simplă răceală". Pe măsură ce au apărut date noi, s-a reevaluat situaţia şi s-a modificat comportamentul faţă de acest virus.

„Primele simptome cele mai cunoscute au fost cele uşoare, însă virusul a fost acelaşi încă de la început de când a început să producă îmbolnăviri. Doar că nu s-au cunoscut date despre el şi nici ce surprize pot apărea în urma îmbolnăvirilor, ce urmări şi ce sechele lasă boala pe care o produce infecţia cu SARS-CoV-2. Şi din acest motiv virusul a fost privit mai superficial chiar de către specialişti", mai spune dr. Emilian Imbri.

Dr. Adrian Marinescu, medic primar de boli infecţioase la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş" din Bucureşti, adaugă că, potrivit datelor actuale, 80% din formele de COVID-19 sunt asimptomatice şi uşoare şi 20% sunt forme medii - din care 5%, pacienţi cu forme critice. „Formele medii şi severe apar cu o mare probabilitate la cei care au factori de risc - boli cronice, vârstă, sarcină. Nu există nicio dovadă ştiinţifică acum care să spună că virusul a devenit mai agresiv sau că şi-a modificat agresivitatea avută la început. Doar am aflat mai multe lucruri despre el", completează dr. Adrian Marinescu.

„COVID-19 poate părea o banală răceală dacă manifestările sunt respiratorii, dar nu mai pare o banală răceală în momentul în care apar tulburările digestive, respiratorii severe, neurologice şi când evaluezi sechelele şi constaţi cât de mult îţi trebuie să poţi recupera din aceste sechele cu care rămân şi tinerii, şi bătrânii care scapă cu viaţă. Pentru că scapă cu viaţă suficienţi, nu putem spune că virusul omoară tot ce-i iese în cale", atrage atenţia dr. Emilian Imbri.

Bine ar fi să înţelegem să rămânem precauţi pentru că noul coronavirus nu şi-a dezvăluit încă toate secretele. „De ce cred că virusul mai poate crea surprize? Pentru că, deocamdată, în România, în câteva locuri s-au făcut autopsii generate de acest virus. La fel şi în străinătate. În străinătate, n-au mai avut timp, a fost furia aceea de început când morţii erau băgaţi în saci, duşi în gropi comune, în cimitir sau arşi. Acesta a fost adevărul şi nu s-a ascuns. Rezultatul de la autopsii ar putea să mai arate multe, multe surprize. Ultima informaţie pe care o am de la prof. dr. Emanoil Ceauşu, şi pe care şi dânsul a preluat-o dintr-o lucrare de specialitate, este că pe fibra musculară cardiacă virusul produce nişte modificări - senzaţia este că o secţionează - ceea ce este îngrozitor şi explică de ce unii pacienţi cad seceraţi de infarct, lăsând la o parte faptul că determină apariţia trombozelor care pot duce la infarcte cardiace, cerebrale sau mezenterice. Foarte puţini au avut curajul să facă autopsii şi-i înţeleg deoarece pentru a deschide calota craniană se foloseşte o aparatură care împrăştie în aer nişte particule atât de fine care trec prin orice fel de mască. Nu rişti! Particulele nu trec prin costumele acelea împotriva Ebola, într-adevăr, dar câţi au aşa ceva?", adaugă medicul.