• Tweet

Liviu Dragnea a permis guvernului maghiar investiţii de sute de milioane de euro în Transilvania doar în baza unui acord verbal, în ciuda regulilor europene, susţin surse diplomatice. Dragnea a primit sprijin politic în UE din partea lui Viktor Orban, în timp ce premierul Ungariei a obţinut voturile diasporei din Ardeal. România a căzut la mijloc între interese politice personale. Urmează un nou moment sensibil: 4 iunie – 100 de ani de la Trianon.

Ungaria a investit masiv în România în timpul guvernării PSD, deşi nu a existat un acord oficial între cele două state. Înţelegerea a fost pecetluită din priviri. "În 2017, am vorbit cu Teodor Meleşcanu despe această problemă şi atunci am discutat condiţiile. Ne-am uitat unul în ochii celuilalt şi aşa am stabilit programul", a recunoscut ministrul de Externe maghiar Péter Szijjártó, aflat marţi la Bucureşti. Însă ministrul de Externe Meleşcanu a fost doar un pion în mâna lui Liviu Dragnea, susţin surse diplomatice.

Preşedintele PSD, marginalizat de liderii europeni în urma atacului la Justiţie prin celebra OUG 13, căuta susţinere în Europa. Astfel, a bătut palma cu premierul maghiar Viktor Orban, repudiat la rândul său în UE din cauza comportamentului antidemocratic. Viktor Orban a fost modelul politic pe care l-a avut Dragnea. Era aproape fascinat de liderul de la Budapesta, începând de la mesaje naţionaliste şi terminând cu atitudinea faţă de Bruxelles.

Viktor Orban avea interese politice concrete în România: voturile cetăţenilor maghiari din Transilvania - peste 1,2 milioane. Cu girul lui Liviu Dragnea, Guvernul de la Budapesta a demarat investiţii masive în Ardeal: de la mass-media de limbă maghiară, construcţia de stadioane, burse pentru elevi şi studenţi, cadou financiar la naştere şi până la sprijinirea fermierilor. Pe de altă parte, în ultmii 30 de ani, guvernele de la Bucureşti au ignorat zonele Harghita şi Covasna, care au fost acoperite de influenţa totală a UDMR şi a politicienilor de la Budapesta.

Investiţiile Ungariei au continuat chiar şi în timpul pandemiei. Fundaţia Pro Economica, în calitate de manager al programului de dezvoltare economică în Transilvania, program finanţat de Viktor Orban, a anunţat în aprilie că 5.000 de proiecte agricole din judeţele Mureş, Covasna şi Harghita au primit o subvenţie totală de peste 75 de milioane de euro. Fundaţia ProEconomica e condusă de Monika Kozma, consiliera preşedintelui Consiliului Judeţean Mureş, Peter Ferenc.

Ministrul maghiar de Externe a anunţat, la Bucureşti, că Ungaria a cheltuit 250 de milioane de euro pentru proiectul economic din Transilvania. În total, suma investită anul trecut depăşeşte 1 miliard de euro, susţin surse diplomatice. „Banii se împart discriminatoriu: ajung doar la etnicii maghiari şi, într-o proporţie de maximum 10%, la românii care sunt în relaţii bune cu UDMR", susţin surse politice. Unul dintre românii eligibili este liderul PSD Mureş, Vasile Gliga, care în 2018 a primit 12.000 de euro de la statul maghiar pentru utilaje agricole, potrivit G4Media. Judeţul Mureş e condus de o coaliţie PSD-UDMR. La nivel naţional, chiar dacă nu a guvernat alături de social-democraţi, UDMR a încheiat un acord cu Liviu Dragnea şi a votat în Parlament majoritatea proiectelor PSD, printre care şi mutilarea codurilor penale.

Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a pus condiţii clare pentru continuare investiţiilor maghiare în România: să fie semnat un acord bilateral, care să respecte dreptul international, iar fondurile să fie distribuite unitar, "nu pe criterii etnice, nu prin încălcarea legislaţiei europene sau româneşti privind concurenţa pe piaţă". Practic, banii oferiţi de Budapesta să fie accesibili pentru toţi cetăţenii români. Răspunsul diplomatului maghiar: „Nu mai există contracte în derulare".

Programul derulat în ultmii ani de Ungaria în Transilvania încalcă o decizie a Comsiei de la Veneţia cu privire la relaţia dintre minorităţi şi statul-mamă. În 2001, Ungaria, condusă tot de Viktor Orban, a adoptat o lege privind statutul maghiarilor care trăiesc în ţările vecine. Practic, Unagaria devenea responsabilă şi pentru cetăţenii din afara graniţelor - inclusiv cei din Ardeal. În baza unor legitimaţii, etnicii maghiari din România ar fi primit diferite ajutoare din partea Budapestei. Guvernul României, condus de Adrian Năstase, a cerut opinia Comisiei de la Veneţia, forul european de drept constituţional. Iar Comisia de la Veneţia a decis că responsabilitatea pentru protecţia minorităţilor revine în primul rând statelor gazdă, nu statelor-rude. "Adoptarea unor măsuri unilaterale care acordă beneficii minorităţilor înrudite este legitimă doar dacă se respectă suveranitatea statului", se arată în hotărârea Comisiei de la Veneţia. Or, decizia Ungariei de a acorda ajutor financiar maghiarilor din Transilvania s-a făcut fără acordul României.

Aşadar, deşi au trecut aproape 20 de ani, politica externă gândită de Viktor Orban a rămas neschimbată. Maghiarii din afara graniţelor sunt parte a naţiunii maghiare" a spus Péter Szijjártó luna trecută la Budapesta.

Pe 4 iunie se împlinesc 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, care a consfinţit noile graniţe ale Ungariei după destrămarea Imperiul Austro-Ungar la finalul Primului Război Mondial. Pentru România, e motiv de sărbătoare. "Tratatul de la Trianon nu înseamnă decât consfinţirea juridică, la nivelul relaţiilor internaţionale, a Actului de importanţă cu adevărat primordială al Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, prin exercitarea dreptului de autodeterminare al naţiunii române, care pentru România reprezintă momentul principal de referinţă al creării statului român unitar modern", a spus Bogdan Aurescu. Pentru Ungaria, e motiv de comemorare. "Trianonul înseamnă o mare supărare: Ungaria şi-a pierdut două treimi din teritoriu", a spus Péter Szijjártó la Bucureşti.

În acest context, Viktor Orban practică, atât în Ungaria, cât şi peste graniţe, „politica traumei", cum o numesc diplomaţii români. „Premierul maghiar induce idea că Ungaria trăieşte o drama de cel puţin un secol. Nu întâmplător a publicat recent acea fotografie cu harta Ungariei Mari. E o formă de populism din care încearcă să obţină voturi. Pe plan extern, a creat provocări în crescendo la adresa României în perspectiva zilei de 4 iunie, chiar şi prin vizita ministrului de Externe", susţin sursele citate.

Péter Szijjártó programase iniţial o vizită privată la Cluj şi Alba Iulia, unde ar fi trebuit să se întâlnească cu comunitatea maghiară. Strategic, Bogdan Aurescu l-a invitat mai întâi la Bucureşti, pentru o discuţie oficială. Dacă ar fi refuzat invitaţia MAE şi ar fi mers direct la Cluj, diplomatul maghiar ar fi riscat carantina timp de 14 zile, pentru că România e în stare de alertă. "Aş fi preferat ca această vizită să aibă loc după 4 iunie pentru că este un context special", a spus Bogdan Aurescu.