ZC
ZC




ZC




Cum a remodelat coronavirusul Europa. Sase tendinte negative

Postat la: 16.05.2020 | Scris de: ZIUA NEWS

Cum a remodelat coronavirusul Europa. Sase tendinte negative

Cotidianul britanic The Guardian a facut o analiza ampla a modului in care Europa a fost "remodelata" de criza COVID-19, existand in aceasta perioada sase tendinte negative.

"Suntem inca in primele capitole ale povestii COVID-19 si este prea curand sa ne dam seama de impactul complet al pandemiei. Dar se pot observa sase tendinte negative pentru Europa. Acestea existau inca dinainte de aparitia virusului, dar acum evolueaza rapid. In diverse moduri, acestea pot ajuta populistii anti-UE: o autarhie economica mai mare, granite mai puternice si mai multa ostilitate fata de politicile ecologice", scriu jurnalistii britanici. Sa le luam pe rand.

Deglobalizarea

COVID-19 a dat munitie suplimentara celor care vor mai multa autonomie nationala sau europeana. Cu mult inainte de coronavirus, s-a vorbit despre "deglobalizarea" si "redimensionarea" lanturilor de aprovizionare. Acest lucru a fost cauzat, in mare parte, de politica: politicile protectioniste ale lui Donald Trump, care au amenintat lanturile internationale de aprovizionare, dar si cum a fost cazul Marii Britanii care a vrut un Brexit dur. Si economia este importanta aici: diferentele salariale dintre economiile emergente, cum ar fi China, si tarile bogate, se restrang, reducand avantajele productiei off-shore. Acum, preocuparile referitoare la securitatea aprovizionarii cu medicamente, echipamente medicale si chiar componente cheie pentru industria auto, alaturi de suspiciunile care planeaza asupra companiilor chineze - toate au accelerat acest caz al "autonomiei nationale sau europene a lanturilor de aprovizionare".

Politica "tara pe primul loc"

Capitalele nationale castiga mai mult in comparatie cu institutiile UE. De zeci de ani aceste institutii pierd teren in fata statelor membre, carora nu le place puterea pe care Bruxelles-ul a obtinut-o. Capitalele cheie isi arata autoritatea in vremurile grele, cum ar fi in urma cu un deceniu in timpul crizelor financiare si din zona euro, cand au fost nevoite sa contribuie cu bani. Acum au facut la fel. Comisia Europeana s-a straduit sa ii pastreze pe cei 27 uniti si sa coordoneze raspunsul la COVID-19 - nu numai pentru ca majoritatea puterilor cheie in materie de sanatate, politica fiscala si frontiere rezida la nivel national, ci si pentru ca ei sunt un model de urmat pentru restul europenilor.

Granite mai solide

UE a consolidat granita externa a zonei Schengen din 2015, cand numarul persoanelor care voiau sa vina in Europa a crescut semnificativ. De asemenea, unele guverne au introdus controale la frontierele din spatiul Schengen. Situatia de urgenta declansata de coronavirus a amplificat suspiciunile asupra strainilor, iar in martie, tarile din spatiul Schengen si-au inchis granitele externe pentru cei care efectuau calatorii neesentiale. Apoi, urmeaza si alte obstacole privind miscarea in spatiul Schengen: la un moment dat, guvernele vor avea coronavirusul in mare parte sub control si atunci apar preocuparile privind "relaxarea" granitei Schengen. Bineinteles, nu vor fi bineveniti vizitatorii din anumite parti ale lumii, unde boala nu e tinuta sub control si exista un numar mare de cazuri active.

Politicile verzi

Cel mai probabil, pandemia va consolida opozitia fata de politicile privind criza climatica. Inainte de aparitia virusului, populisti precum democratii din Suedia, AfD din Germania, Nigel Farage din Marea Britanie si vestele galbene din Franta foloseau aceasta ostilitate fata de politicile ecologice ca mijloc de sustinere a cauzei. Multi alegatori ale caror niveluri de viata scad dramatic in aceste momente nu vor dori sa aduca un impact suplimentar asupra locurilor de munca si veniturilor prin masurile concepute pentru a combate criza climatica. Liderii europeni insista ca planurile lor de reducere a emisiilor de carbon sunt sacre. Dar, pe masura ce recesiunea se apropie, presiunile pentru modificarea "agendei verzi" vor lua amploare.

Tensiuni Est-Vest

Timp de cativa ani, diviziunea Est-Vest a pus Ungaria, Polonia si uneori alte state central europene in pozitii contradictorii cu restul UE. Au existat neintelegeri privind:
- problema imigrantilor, unele tari din Est refuzand sa primeasca vreun imigrant;
- obiectivele de reducere a emisiilor de carbon, cei din Est depinzand de carbune;
- statul de drept, Polonia si Ungaria ignorand independenta Justitiei si pluralismul mediatic.

COVID-19 a amplificat aceste diferente. Europenii centrali se tem ca vor pierde bani din bugetul UE in detrimentul tarilor din sud, care sunt printre cele mai afectate de virus.

Tensiuni Nord-Sud

Virusul amplifica si fisura Nord-Sud aparuta in timpul crizei zonei euro in urma cu 10 ani. Germania, Olanda si aliatii lor din Nord au fost reticenti sa acorde ajutor substantial tarilor din Sud aflate in dificultate. Coronavirusul a lovit UE "asimetric". Tarile din sud, in special Italia si Spania, au inregistrat mai multe decese provocate de coronavirus decat majoritatea celorlalte tari, au inceput criza cu niveluri mai mari de datorii si depind de industrii precum turismul, care stim bine cat de afectat este de aceasta criza. Aceste tari doresc solidaritate din Nord. Liderii UE au convenit sa infiinteze un fond pentru a sprijini regiunile cele mai afectate. Dar acesta pare probabil sa ofere mai multe credite decat subventii, deoarece guvernele din Nord se opun transferurilor pe scara larga catre Sud - sudicii au deja niveluri excesive de datorii.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Cum a remodelat coronavirusul Europa. Sase tendinte negative

Postat la: 16.05.2020 | Scris de: ZIUA NEWS

0

Cotidianul britanic The Guardian a facut o analiza ampla a modului in care Europa a fost "remodelata" de criza COVID-19, existand in aceasta perioada sase tendinte negative.

"Suntem inca in primele capitole ale povestii COVID-19 si este prea curand sa ne dam seama de impactul complet al pandemiei. Dar se pot observa sase tendinte negative pentru Europa. Acestea existau inca dinainte de aparitia virusului, dar acum evolueaza rapid. In diverse moduri, acestea pot ajuta populistii anti-UE: o autarhie economica mai mare, granite mai puternice si mai multa ostilitate fata de politicile ecologice", scriu jurnalistii britanici. Sa le luam pe rand.

Deglobalizarea

COVID-19 a dat munitie suplimentara celor care vor mai multa autonomie nationala sau europeana. Cu mult inainte de coronavirus, s-a vorbit despre "deglobalizarea" si "redimensionarea" lanturilor de aprovizionare. Acest lucru a fost cauzat, in mare parte, de politica: politicile protectioniste ale lui Donald Trump, care au amenintat lanturile internationale de aprovizionare, dar si cum a fost cazul Marii Britanii care a vrut un Brexit dur. Si economia este importanta aici: diferentele salariale dintre economiile emergente, cum ar fi China, si tarile bogate, se restrang, reducand avantajele productiei off-shore. Acum, preocuparile referitoare la securitatea aprovizionarii cu medicamente, echipamente medicale si chiar componente cheie pentru industria auto, alaturi de suspiciunile care planeaza asupra companiilor chineze - toate au accelerat acest caz al "autonomiei nationale sau europene a lanturilor de aprovizionare".

Politica "tara pe primul loc"

Capitalele nationale castiga mai mult in comparatie cu institutiile UE. De zeci de ani aceste institutii pierd teren in fata statelor membre, carora nu le place puterea pe care Bruxelles-ul a obtinut-o. Capitalele cheie isi arata autoritatea in vremurile grele, cum ar fi in urma cu un deceniu in timpul crizelor financiare si din zona euro, cand au fost nevoite sa contribuie cu bani. Acum au facut la fel. Comisia Europeana s-a straduit sa ii pastreze pe cei 27 uniti si sa coordoneze raspunsul la COVID-19 - nu numai pentru ca majoritatea puterilor cheie in materie de sanatate, politica fiscala si frontiere rezida la nivel national, ci si pentru ca ei sunt un model de urmat pentru restul europenilor.

Granite mai solide

UE a consolidat granita externa a zonei Schengen din 2015, cand numarul persoanelor care voiau sa vina in Europa a crescut semnificativ. De asemenea, unele guverne au introdus controale la frontierele din spatiul Schengen. Situatia de urgenta declansata de coronavirus a amplificat suspiciunile asupra strainilor, iar in martie, tarile din spatiul Schengen si-au inchis granitele externe pentru cei care efectuau calatorii neesentiale. Apoi, urmeaza si alte obstacole privind miscarea in spatiul Schengen: la un moment dat, guvernele vor avea coronavirusul in mare parte sub control si atunci apar preocuparile privind "relaxarea" granitei Schengen. Bineinteles, nu vor fi bineveniti vizitatorii din anumite parti ale lumii, unde boala nu e tinuta sub control si exista un numar mare de cazuri active.

Politicile verzi

Cel mai probabil, pandemia va consolida opozitia fata de politicile privind criza climatica. Inainte de aparitia virusului, populisti precum democratii din Suedia, AfD din Germania, Nigel Farage din Marea Britanie si vestele galbene din Franta foloseau aceasta ostilitate fata de politicile ecologice ca mijloc de sustinere a cauzei. Multi alegatori ale caror niveluri de viata scad dramatic in aceste momente nu vor dori sa aduca un impact suplimentar asupra locurilor de munca si veniturilor prin masurile concepute pentru a combate criza climatica. Liderii europeni insista ca planurile lor de reducere a emisiilor de carbon sunt sacre. Dar, pe masura ce recesiunea se apropie, presiunile pentru modificarea "agendei verzi" vor lua amploare.

Tensiuni Est-Vest

Timp de cativa ani, diviziunea Est-Vest a pus Ungaria, Polonia si uneori alte state central europene in pozitii contradictorii cu restul UE. Au existat neintelegeri privind:
- problema imigrantilor, unele tari din Est refuzand sa primeasca vreun imigrant;
- obiectivele de reducere a emisiilor de carbon, cei din Est depinzand de carbune;
- statul de drept, Polonia si Ungaria ignorand independenta Justitiei si pluralismul mediatic.

COVID-19 a amplificat aceste diferente. Europenii centrali se tem ca vor pierde bani din bugetul UE in detrimentul tarilor din sud, care sunt printre cele mai afectate de virus.

Tensiuni Nord-Sud

Virusul amplifica si fisura Nord-Sud aparuta in timpul crizei zonei euro in urma cu 10 ani. Germania, Olanda si aliatii lor din Nord au fost reticenti sa acorde ajutor substantial tarilor din Sud aflate in dificultate. Coronavirusul a lovit UE "asimetric". Tarile din sud, in special Italia si Spania, au inregistrat mai multe decese provocate de coronavirus decat majoritatea celorlalte tari, au inceput criza cu niveluri mai mari de datorii si depind de industrii precum turismul, care stim bine cat de afectat este de aceasta criza. Aceste tari doresc solidaritate din Nord. Liderii UE au convenit sa infiinteze un fond pentru a sprijini regiunile cele mai afectate. Dar acesta pare probabil sa ofere mai multe credite decat subventii, deoarece guvernele din Nord se opun transferurilor pe scara larga catre Sud - sudicii au deja niveluri excesive de datorii.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE