Cum au îngropat Tătaru și Costache mecanismul de transfer în străinătate al pacientilor arși grav elaborat de medici și supraviețuitori din Colectiv

Postat la: 16.11.2020 | Scris de: ZIUA NEWS

Între 600 și 800 de cazuri de mari arși se înregistrează anual în România. Cei mai mulți din Europa. Incendiul produs sâmbătă seară în secția ATI a Spitalului Județean din Piatra Neamț readuce în atenție o problemă dureroasă, care ne bântuie de mulți ani și nu a fost rezolvată nici în cei 5 ani scurși de la incendiul din clubul Colectiv: România nu își poate îngriji marii arși, neavând niciun centru performant pentru tratarea lor.

În lipsa unor astfel de centre, transferul pacienților cu arsuri grave în 24-48 de ore la spitale performante din străinătate este vital. Cazul medicului Ioan Cătălin Denciu, de la Spitalul Județean Neamț, este totuși unul norocos din acest punct de vedere, autoritățile mobilizându-se rapid pentru a îl transfera la un spital din Belgia în 12 ore de la incendiu. Soarta multora dintre marii arși din România rămâne, însă, la voia întâmplării.

Mecanism de transfer la care s-a lucrat 2 ani, abandonat de ultimii 2 miniștri ai Sănătății. Un mecanism de transfer care prevedea criterii și pași clari pentru transferul marilor arși, la elaborarea căruia au lucrat timp de 2 ani medici specializați în tratarea arșilor și supraviețuitori ai incendiului din Colectiv, a fost abandonat de ultimii doi miniștri ai Sănătății: Victor Costache și Nelu Tătaru, scrie HotNews.ro.

Nu avem niciun centru pentru mari arși. Pacienții mari arși ar avea nevoie, pentru a fi tratați în condiții de maximă siguranță în România, de centre pentru mari arși. Centrele pentru mari arși sunt singurele structuri în care pacienții cu arsuri foarte grave, pentru cei de la Colectiv, pot fi tratați în condiții de maximă siguranță. România nu are deocamdată niciunul. Ar urma, în schimb, să se construiască, cu finanțare de la Banca Mondială, 4 centre pentru mari arși - două în București, unul la Timișoara și unul la Iași - despre care se vorbește încă din anul 2014. Cele 4 centre există în acest moment doar pe hârtie și nimeni nu știe când vor fi construite.

În ultimii 5 ani s-au făcut doar pași mici - România are acum 3 unități funcționale pentru arși - la Brașov, Iași și Timișoara - structuri care sunt, însă, inferioare centrelor pentru mari arși. Unitățile funcționale pentru arși au condiții inferioare centrelor pentru mari arși, dar sunt un pas înainte față de ce avea România la momentul Colectiv. Unitățile funcționale pentru mari arși de la Iași și Timișoara au câte 5 paturi fiecare. De asemenea, în Secția de Chirurgie Plastică și Recunostructivă a Spitalului Județean din Brașov, șeful secției, medicul Dan Grigorescu, a reușit să amenajeze, cu bani dintr-o sponsorizare, un sector pentru arși grav, cu două saloane și două paturi performante pentru acești pacienți. Practic, Unitatea funcțională pentru arși de la Brașov, dotată printr-o sponsorizare și inaugurată la începutul anului 2019, a fost prima de acest fel din România.

La 5 ani de la Colectiv, singura soluție pentru pacienții cu arsuri foarte grave rămâne tot transferul în străinătate. Așa a ajuns Ministerul Sănătății, mai mult la presiunea supraviețuitorilor din clubul Colectiv, să elaboreze un mecanism de transfer. Practic, mecanismul de transfer prevedea că, în maximum două ore din momentul în care pacientul cu arsuri grave ajunge la spital, o comisie formată din 3 membri - medicul curant al pacientului, un medic ATI și un medic specializat în chirurgie plastică sau chirurgie generală, după caz - se întrunește pentru a analiza dosarul medical al pacientului și după caz, aprobă, motivând necesitatea, transferul pacientului pentru a fi tratat în străinătate, pe baza unor criterii clare.

Mecanismul de transfer al marilor arși în străinătate a fost elaborat de o comisie formată din medici specializați în tratarea marilor arși și din supraviețuitori ai incendiului din clubul Colectiv, care au lucrat la el timp de 2 ani. Elaborarea mecanismului de transfer a început în mandatul de ministru al Sănătății al Sorinei Pintea.

În toamna anului 2019, când Sorina Pintea a părăsit Ministerul Sănătății, mecanismul de transfer era aproape finalizat și mai trebuiau reglate doar mici detalii. Odată cu venirea lui Victor Costache la conducerea Ministerului Sănătății, echipa sa a anunțat că mecanismul de transfer urma să fie refăcut de o nouă comisie, cu toate că acesta era aproape finalizat, după o muncă de un an.

În cele din urmă, la presiunea supraviețuitorilor din clubul Colectiv, proiectul de Ordin a ajuns să fie publicat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Sănătății pe 21 februarie. Proiectul urma să stea în transparență publică până pe 2 aprilie, timp în care erau primite eventuale noi propuneri de modificare, iar ulterior ar fi trebuit, în mod normal, să fie aprobat și să intre în vigoare.

La ieșirea din dezbatere publică, pe 2 aprilie, Ministerul Sănătății avea deja un nou șef: Nelu Tătaru îl înlocuise pe Victor Costache la scurt timp după debutul epidemiei de COVID-19 în România. Victor Costache nu se grăbise nici el cu aprobarea Ordinului. Actualul ministru al Sănătății, Nelu Tătaru, nu a semnat și aprobat Ordinul nici la 7 luni și jumătate de când acesta a ieșit din dezbatere publică.