• Tweet

Uniunea Europeană a pus în aplicare un nou cadru legislativ privind permisele de conducere, care aduce cele mai ample modificări din ultimii ani în domeniul siguranței rutiere. Printre noutăți se numără introducerea permisului digital, posibilitatea conducerii însoțite începând cu vârsta de 17 ani și recunoașterea la nivel european a suspendărilor dreptului de a conduce.

Deși aceste reguli vor fi transpuse treptat în legislația României în următorii ani, expertul în conducere defensivă și fostul pilot de raliuri Titi Aur atrage atenția că autoritățile noastre nu au manifestat interes pentru siguranța rutieră decât atunci când sunt obligate de directivele europene, iar implementarea se face de multe ori în ultimul moment, într-o formă greșită.

Potrivit acestuia, nevoia programului de monitorizare minimă pentru doi ani de zile, propus de directivă, a fost semnalată de mai mulți ani autorităților din țara noastră.

„Unul dintre punctele importante ale directivei actuale prevede un program de monitorizare minimă pe o perioadă de doi ani după obținerea permisului de conducere. Este o idee pe care o susțin de ani de zile, nu pentru că aș fi inventat-o eu, ci pentru că am văzut-o aplicată în Suedia, Finlanda, Grecia, Germania și Austria, unde timp de doi ani după obținerea permisului șoferii sunt urmăriți mai atent, pentru a-și forma un stil de condus ordonat, defensiv și sigur. La noi însă nu se face nimic, nici măcar atunci când există o directivă în acest sens.

Nu aveam nevoie de această directivă pentru a acționa, ci ar fi fost suficient să se țină cont de discuțiile pe care le-am avut de-a lungul anilor - nu doar eu, ci și alți specialiști - în emisiuni, interviuri, conferințe pe tema siguranței rutiere sau în ședințe tehnice la ministere și în Parlament. Nimeni nu bagă de seamă o propunere venită de la un român, însă când aceeași idee este impusă de Comisia Europeană, abia atunci, în ultimul moment, se încearcă aplicarea ei, de multe ori într-o formă greșită sau ineficientă. Din păcate, așteptăm ca obligațiile europene să ne forțeze să facem ceea ce am fi putut realiza cu mult timp înainte, și chiar și atunci, implementarea lasă de dorit", a declarat Titi Aur.

Titi Aur a subliniat că, spre deosebire de autoritățile române, Comisia Europeană manifestă o atenție constantă față de siguranța rutieră, analizând bunele practici din țări precum Suedia, Finlanda, Elveția sau Franța.

„Comisia Europeană este atentă la siguranța rutieră și o ia în considerare în mod constant, spre deosebire de autoritățile din România, care nu au manifestat niciodată interes pentru acest domeniu - mă refer aici la decidenții politici, la Parlament și la Guvern, care nu au inclus siguranța rutieră în politicile sau strategiile lor. În ceea ce privește directiva europeană, aceasta nu înseamnă că cineva de la Bruxelles se trezește într-o noapte și decide ceva în mod arbitrar; dimpotrivă, specialiștii europeni analizează bunele practici din diverse domenii, iar în cazul siguranței rutiere, ei observă că țări precum Suedia, Finlanda, Elveția sau Franța au implementat măsuri care au condus la reducerea semnificativă a numărului de accidente. Ulterior, aceste practici sunt incluse într-o directivă, iar toate statele membre sunt obligate, mai devreme sau mai târziu, să aplice acele metode și acele soluții care s-au dovedit eficiente în scăderea accidentelor rutiere", a precizat fostul pilot de raliuri.

Titi Aur a descris modul în care România procedează, de regulă, în cazul transpunerii directivelor europene.

„Uniunea Europeană nu poate să impună o lege, ci bunele practici trebuie mai întâi analizate, discutate și adaptate, astfel încât să se găsească soluția cea mai potrivită pentru fiecare țară în parte, iar în cazul nostru, pentru România.

În realitate, la noi nu se întreprinde nimic în domeniul siguranței rutiere până când Comisia Europeană nu impune, printr-o directivă, o obligație concretă. În loc ca această directivă să fie dezbătută încă de la început de către specialiști, care să caute cea mai bună soluție pentru România, în concordanță atât cu litera, cât și cu spiritul directivei - mai ales cu spiritul ei - se așteaptă până în ultimul moment, deoarece directivele au termene clare de transpunere.

Abia în ultima săptămână sau în ultima lună, când se constată că nu s-a făcut nimic, se caută o soluție de avarie: cineva dintr-un minister, fie cel al Transporturilor, fie cel al Afacerilor Interne, elaborează de urgență o reglementare, iar ministrul o semnează sau este trecută rapid prin Parlament, doar pentru a se evita intrarea în procedura de infringement din cauza netranspunerii directivei. Aceasta este, pe scurt, practica obișnuită la noi", a mai transmis expertul în conducere defensivă.

În încheiere, Titi Aur a subliniat că România ar trebui să fie țara care să dezvolte soluții proprii atât de eficiente încât să fie preluate ca exemplu de alte state.

„În mod ideal, fiecare directivă europeană ar trebui dezbătută temeinic, însă eu cred că, dat fiind nivelul nostru atât de scăzut în materie de siguranță rutieră, România ar trebui să fie țara care să inventeze astfel de măsuri, adică să dezvoltăm soluții proprii, atât de eficiente încât să fie preluate ca exemplu de alții. Din păcate, nu facem nici una, nici alta: nu venim cu inovații proprii și nici nu aplicăm corect ceea ce ne impune Comisia Europeană", a conchis fostul pilot de raliuri.

Cum va arăta reforma europeană?

Uniunea Europeană a adoptat un nou cadru legislativ care modernizează sistemul de permise de conducere la nivel comunitar, având ca obiective principale facilitarea liberei circulații a cetățenilor și reducerea semnificativă a numărului de accidente rutiere. Reforma, una dintre cele mai ample din ultimii ani, introduce o serie de elemente inovatoare, de la permisul digital și conducerea însoțită pentru tinerii de 17 ani până la recunoașterea transfrontalieră a suspendărilor dreptului de a conduce pentru abateri grave. Deși directiva a intrat deja în vigoare, statele membre, inclusiv România, au la dispoziție până în noiembrie 2028 pentru a-și adapta legislația națională, iar majoritatea măsurilor vor deveni aplicabile abia din noiembrie 2029.

Contextul în care a fost elaborată această reformă este unul alarmant: aproape 20.000 de persoane își pierd anual viața pe drumurile din Uniunea Europeană. Comisia Europeană și-a stabilit ca obiectiv reducerea la jumătate a numărului de decese și al rănilor grave până în anul 2030, urmând ca, până în 2050, să se atingă ținta „Vision Zero", care vizează eliminarea aproape completă a victimelor accidentelor rutiere. Noile reguli sunt concepute pentru a răspunde acestor provocări, prin actualizarea atât a tehnologiei, cât și a procedurilor de examinare și sancționare.

Una dintre cele mai vizibile noutăți o reprezintă introducerea permisului de conducere digital, care va putea fi stocat pe telefonul mobil și integrat în Portofelul European pentru Identitate Digitală. Acest document electronic va fi recunoscut în toate statele membre, simplificând astfel verificările în cazul călătoriilor sau al închirierii de vehicule în străinătate. Cu toate acestea, șoferii care preferă formatul clasic vor putea solicita în continuare un permis fizic, astfel încât tranziția către digital să fie una opțională și graduală.

Reforma introduce un sistem comun de conducere însoțită pentru tinerii care obțin permisul pentru categoria B la vârsta de 17 ani. Aceștia vor avea dreptul să conducă doar în prezența unui șofer cu experiență, până la împlinirea vârstei de 18 ani, măsură menită să le ofere tinerilor șoferi o perioadă de acomodare în condiții de siguranță sporită.

În plus, toate statele membre vor fi obligate să instituie o perioadă de probă de cel puțin doi ani pentru șoferii începători. Pe durata acestui interval, sancțiunile pentru anumite abateri vor fi mai severe, vizând în special conducerea sub influența alcoolului sau a drogurilor, nerespectarea obligației de a purta centura de siguranță și utilizarea necorespunzătoare a sistemelor de protecție pentru copii. Această măsură urmărește descurajarea comportamentelor riscante în primii ani de la obținerea permisului, considerați statistic ca fiind cei mai vulnerabili în materie de accidente.

Directiva modifică substanțial și modul în care sunt pregătiți și examinați candidații pentru obținerea permisului. Viitorii conducători auto vor trebui să demonstreze că înțeleg funcționarea sistemelor moderne de asistență la conducere și a tehnologiilor automate instalate pe vehicule, o cerință necesară într-un peisaj auto în care aceste sisteme devin tot mai răspândite.

De asemenea, examenul va pune un accent mai mare pe prevenirea accidentelor care implică participanții vulnerabili la trafic - pietoni, bicicliști și utilizatori de trotinete electrice. Candidații vor fi evaluați și în privința cunoștințelor referitoare la riscurile generate de unghiurile moarte, la pericolele utilizării telefonului mobil în timpul conducerii și la modul corect de deschidere a portierelor pentru a evita accidentarea bicicliștilor sau a altor vehicule care se apropie.

Una dintre cele mai importante modificări în ceea ce privește aplicarea legii vizează eliminarea situațiilor în care un șofer sancționat într-un stat membru își păstrează dreptul de a conduce în țara care i-a emis permisul. Astfel, în cazul unor abateri grave - precum conducerea sub influența alcoolului sau a drogurilor, depășirea cu cel puțin 50 de kilometri pe oră a limitei legale de viteză sau provocarea unui accident soldat cu victime - interdicția de a conduce va putea fi recunoscută la nivelul întregii Uniuni Europene, după îndeplinirea condițiilor prevăzute de legislația europeană. Această măsură vizează creșterea eficienței sancțiunilor și prevenirea ca șoferii care au comis abateri grave într-o țară să își continue nepedepsiți activitatea în alta.