Pericolul care ar fi lovit România definitiv: Ce țări UE au fost retrogradate la "junk" și în cât timp au reușit să-și îmbunătățească clasificarea

Postat la: 01.08.2026 |

Autoritățile române au avut în ultimele săptămâni discuții cu agențiile de rating Fitch și Moody's, care au evaluat din nou țara noastră. Marea teamă rămâne în continuare că vom fi retrogradați la "junk", chiar dacă deficitul bugetar al României a fost redus la 2% în primele șase luni din 2026, față de 3,64% cât era anul trecut.

Retrogradarea la junk înseamnă în primul rând, costuri mai mari de împrumut pentru stat, deprecierea leului și credite mai scumpe pentru companii și cetățeni. De asemenea, multe fonduri internaționale de investiții au interdicție legală sau statutară să investească în țări încadrate la "junk" și atunci ar fi obligate să își retragă banii din România.

Ceea ce ne-a tras în jos în negocierile cu reprezentanții agențiilor de rating nu au fost indicatorii economici, ci criza politică în care este acum România. Instabilitatea de la București reduce vizibilitatea asupra strategiei fiscale pentru anii următori și pune presiune pe finanțele țării.

Agențiile de rating calculează foarte atent cum acordă aceste calificative, pentru că ele pot influența extrem de mult viitorul economic al unei țări pe unu, cinci sau chiar peste 10 ani. Mai multe țări europene, printre care și România, au fost retrogradate în trecut la categoria "junk", iar revenirea a fost diferită pentru fiecare în parte.

România a mai fost în "junk" în timpul crizei din 2008. A ieșit după 6 ani

România a intrat în "junk" în 2008, un moment care a corespuns cu declanșarea crizei economice în România. În octombrie, respectiv noiembrie 2008, agențiile internaționale de rating S&P și Fitch au degradat ratingul României la categoria „junk", din cauza dezechilibrelor macroeconomice masive, în special a deficitului de cont curent uriaș și a deficitului bugetar în creștere.

Moneda națională s-a prăbușit rapid, iar cursul leu/euro a crescut cu aproximativ 15% în doar trei luni. Costurile de împrumut pe piețele internaționale au explodat, iar pentru a evita colapsul, România a fost obligată să semneze în 2009 un pachet de ajutor în valoare de 20 de miliarde de euro cu FMI, Uniunea Europeană și Banca Mondială.

România a rămas în această categorie nerecomandată investitorilor până în iulie 2011 (Fitch) și aproape șase ani, până în mai 2014, în cazul agenției S&P. Decizia S&P a venit după ce economia României a înregistrat, în primul trimestru al anului 2014, cea mai mare creștere din Uniunea Europeană, de aproape 4%.

"Pentru toți investitorii internaționali se confirmă progresele macroeconomice și structurale ale României. Pentru toți cei care vor să investească în România se asigură predictibilitatea planului de investiții. Vom avea mai multe investiții, locuri de muncă, încasări suplimentare la buget", declara în 2014 Victor Ponta, premier al României în perioada respectivă.

Grecia, țara UE care a stat în "junk" cea mai lungă perioadă de timp: 13 ani

Grecia a avut de departe cea mai lungă perioadă în care agențiile de rating nu au recomandat-o pentru investiții. În primăvara anului 2010, agențiile internaționale, S&P, Fitch și Moody's au retrogradat Grecia în categoria "junk", din cauza deficitului bugetar scăpat de sub control.

Uniunea Europeană, Banca Centrală Europeană (BCE) și Fondul Monetar Internațional (FMI) au acordat Greciei atunci pachete masive de împrumuturi externe, în valoare de peste 260 de miliarde de euro. În schimbul banilor, Grecia a fost obligată să taie drastic salariile bugetarilor și pensiile, să crească taxele și să facă reforme structurale profunde, ceea ce a generat șomaj masiv, recesiune severă și proteste din partea populației.

Mai mult, în 2015, Grecia a devenit primul stat din zona euro și prima economie dezvoltată din istorie care a eșuat în rambursarea unei tranșe de 1,6 miliarde de euro către Fondul Monetar Internațional (FMI) și a fost în pragul ieșirii din zona euro (Grexit).

Treptat, efectele măsurilor de austeritate au început însă să se vadă, iar reformele nu numai că au stabilizat o economie aflată în cădere liberă, dar au dus și la unele îmbunătățiri reale. Principala dintre ele a fost comerțul: între 2010 și 2021, exporturile de bunuri ale țării au crescut cu 90%, comparativ cu 42% în întreaga zonă euro.

După 13 ani, la sfârșitul anului 2023, agenția de rating S&P a fost prima care a scos Grecia din categoria "junk". Aceeași decizie a luat și agenția Fitch, două luni mai târziu. În martie 2025 Moody's a restabilit calificativul Greciei la "investment grade", recomandat investițiilor.

Alte țări europene au reușit să-și revină mult mai rapid din "junk". De exemplu, Portugalia a fost retrogradată la categoria nerecomandată investitorilor în iulie 2011 de către Moody's și de celelalte două agenții majore în 2012. Motivul invocat a fost îndatorarea mult prea ridicată a țării și a riscurilor tot mai mari pentru programul de austeritate.

Deși mulți o vedeau în perioada respectivă ca „noua Grecia", redresarea Portugaliei s-a produs mult mai rapid. S&P Global Ratings a reintrat în 2017 țara în categoria recomandată pentru investiții.

Un alt exemplu este Cipru, care, de asemenea, a fost retrogradat la „junk" în iunie 2012, ca urmare a expunerii celor mai mari trei bănci, Bank of Cyprus, Cyprus Popular Bank și Hellenic Bank, la Grecia. După aproximativ șase ani, în septembrie 2018, Fitch și S&P au reclasificat Cipru la „investment grade".

Exemplele de mai sus arată că evoluția unei țări după retrogradarea primită din partea agențiilor de rating poate să varieze foarte mult și depinde de stadiul economic în care se află țara în momentul în care vine o astfel de decizie, dar și de suma tuturor reformelor care se implementează într-un timp cât mai scurt.