Roverul NASA a descoperit poligoane stranii pe planeta Marte. Astronomii au fost uimiți: „Ne-a tăiat respirația"

Postat la: 01.08.2026 |

Imaginile surprinse de roverul Curiosity pe planeta Marte i-a lăsat pe oamenii de știință- fără răspuns. Vehiculul NASA a făcut o descoperire extraordinară: poligoane stranii găsite pe pământul planetei roșii. Forme poligonale geologice ciudate au fost descoperite pe suprafața planetei Roșii de către roverul Curiosity al Agenției americane NASA.

Oamenii de știință din misiunea Curiosity spun că nu au mai văzut niciodată atât de multe astfel de forme poligonale într-un singur loc pe Marte. Astronomii au rămas uimiți de fotografiile trimise de pe planeta roșie. Descoperirea „ne-a tăiat respirația", au spus cercetătorii americani, potrivit BBC Sky At Night Magazine.

Ce sunt aceste forme ciudate de pe Marte? Formele asemănătoare fagurelui de miere al albinelor observate de Curiosity pe Marte sunt cunoscute sub numele de fracturi poligonale și fiecare are un diametru de aproximativ 4-8 cm.

Nu este prima dată când Curiosity observă aceste forme ciudate, dar NASA spune că nu au mai fost văzute niciodată pe Marte la scara observată în Valle Grande. Curiosity a surprins o panoramă de 360° pe 19 și 20 iunie 2026, care arată fracturile poligonale în toate direcțiile cât vede ochiul.

De asemenea, acestea au fost văzute în jurul laturilor unei caracteristici geologice înalte de 6 m (20 de picioare), cunoscută sub numele de „butte", poreclită „Miraflores". Oamenii de știință planetari spun că unele dintre poligoanele văzute de Curiosity în trecut s-au format ca fisuri de noroi, dar nu sunt siguri exact ce le-a cauzat.

Ei spun că o varietate de procese ar fi putut produce texturile de fagure. Acestea includ cicluri de temperaturi calde și reci pe Planeta Roșie sau compresia apei din sedimentele marțiene atunci când suprafața a fost îngropată.

„Am văzut o mulțime de peisaje fascinante prin ochii lui Curiosity, dar această mare de poligoane ne-a tăiat respirația", spune Ashwin Vasavada, de la Laboratorul de Propulsie cu Jet al NASA, implicat în proiectul misiunii Curiosity. „Am măsurat cu atenție formele și chimia lor și sperăm că există indicii în date despre cum s-au format aceste caracteristici."

De-a lungul misiunii sale pe Marte, roverul Curiosity a găsit cristale de sulf, meteoriți și o varietate de caracteristici geologice. De asemenea, a făcut descoperiri despre cum era Marte în istoria sa antică, inclusiv faptul că era mult mai umed și găzduia chimia și nutrienții necesari pentru a susține viața microbiană.

Roverul a găsit elementele constitutive ale vieții pe Marte, inclusiv molecule pe bază de carbon despre care se crede că sunt precursori ai ARN-ului și ADN-ului. Aceste molecule organice ar fi putut fi create fie prin procese biologice, fie geologice, dar ele arată totuși că Marte antic avea condițiile chimice potrivite pentru a susține viața.

În timp ce roverul Curiosity al NASA a început recent să urce pe o vale marțiană poreclită „Valle Grande", a trimis înapoi imagini familiare oamenilor de știință din misiune: texturi asemănătoare fagurelui numite fracturi poligonale, fiecare cu un diametru de aproximativ 4 până la 8 centimetri.

Misiunea a observat mici porțiuni ale acestor forme geometrice de mai multe ori înainte, dar nimic la scara descoperită în Valle Grande.

Într-o panoramă de 360 de grade pe care roverul a capturat-o pe 19 și 20 iunie, în zilele marțiene 4.930 și 4.931, sau soluri, ale misiunii, formele poligonale se răspândesc în toate direcțiile până unde vede roverul. Ele chiar înfășoară laturile unui butte din apropiere poreclit „Miraflores", care are o înălțime de 6 metri și este acoperit cu o calotă groasă de nisip, conform NASA.

Aceste poligoane nou descoperite se numără printre numeroasele surprize pe care Curiosity le-a descoperit de la aterizarea pe Marte acum 14 ani, pe 5 august 2012. Pe lângă cristale de sulf, meteoriți strălucitori și alte caracteristici geologice interesante, roverul a făcut descoperiri majore despre mediul marțian antic - cel mai important, acela că acesta avea apa, chimia și nutrienții necesari pentru a susține viața microbiană.