De ce vor crește costurile din construcții de la 1 ianuarie 2026. O nouă taxă scumpește materiile prime aduse din afara Uniunii Europene

Postat la: 31.12.2025 | Scris de: ZIUA NEWS

O nouă taxă care face parte din Mecanismul de Ajustare a Carbonului la Frontieră (CBAM) va introduce un cost suplimentar pentru materiile prime și produsele semifinite provenite din state non-UE, se arată într-o analiză citată de Agerpres. Acest cost va fi transferat, etapizat, în prețurile materialelor și, ulterior, în costul final al construcțiilor.

Este o taxă de carbon pentru materiile prime importate din afara Uniunii Europene. Cele mai afectate vor fi materialele de bază, cimentul, fierul, oțelul și aluminiul. ‘Pentru foarte multe materiale folosite în România, materia primă sau produsele semifinite vin din afara Uniunii Europene. Odată cu aplicarea taxei de carbon, aceste costuri vor intra direct în calculele de preț. 2026 va fi anul în care scumpirile nu vor mai putea fi absorbite', consideră Cosmin Raileanu, fondatorul platformei Depozit Virtual.

Potrivit estimărilor din industrie prezentate în analiză, luna ianuarie va fi, practic, singura perioadă în care vor mai putea fi accesate prețurile actuale, însă doar pentru materialele aflate deja în producție sau în stocurile existente. Scumpirile nu vor apărea brusc odată cu publicarea unor liste noi de preț. Producătorii și importatorii pregătesc deja noile structuri de cost, care vor fi introduse treptat, pe măsură ce intră în producție loturi realizate cu materie primă achiziționată la costuri mai mari.

Astfel, materialele fabricate cu materii prime cumpărate în 2025 vor putea fi livrate în continuare la prețurile actuale, în timp ce producția nouă, demarată în 2026, va reflecta integral noile costuri generate de taxa de carbon, energie și logistică. ‘Nu vorbim despre o scumpire dintr-o dată, ci despre una etapizată, care ține de ciclurile reale de producție. În ianuarie, cei care au șantiere în lucru mai pot beneficia de prețurile actuale, dacă se grăbesc cu achizițiile. După aceea, pe măsură ce intră în piață producția nouă, prețurile vor crește inevitabil', explică Cosmin Raileanu.

Această fereastră va fi limită și inegală, în funcție de stocurile fiecărui producător, de contractele deja semnate și de ritmul în care noile costuri vor fi transferate în piață. Pentru proiectele aflate deja în execuție, momentul achiziției materialelor în ianuarie poate face diferența de cost la nivelul întregului proiect. Analiza mai arată că România este dependentă de importuri din afara Uniunii Europene, în special pentru zona metalurgică și industrială. Printre principalii furnizori se numără Turcia, China și India, state care nu sunt integrate în sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii.

Aplicarea taxei de carbon va afecta direct aceste importuri, iar estimările din piață indică creșteri de 9-10% la nivel de materie primă și produs semifinit, în special pentru oțel, aluminiu și produse metalurgice. Impactul va fi cel mai vizibil în zona construcțiilor industriale și logistice, unde ponderea materialelor metalice este ridicată, susțin specialiștii. Pentru hale industriale, structuri metalice și profile zincate, creșterile estimate sunt de 9-10% la nivel de materiale. Produsele metalurgice, în ansamblu, pot înregistra majorări de aproximativ 10%.

Potrivit analiștilor, efectul se propagă însă în lanț: pavaje - creșteri de aproximativ 6%; acoperișuri metalice și profile - 5-7%; panouri sandwich - 5-7%. La nivel de produs finit și execuție, impactul cumulat este mai mare. ‘Când aduni scumpirile la materiale, transport, manoperă și costuri indirecte, prețul final al unei construcții poate crește cu până la 15% în 2026, față de 2025', explică Cosmin Raileanu.

Ca exemplu, o investiție care în 2025 ar fi costat 100.000 de euro pentru construcția unei case sau a unei hale industriale ar putea ajunge în 2026 la 115.000 de euro, fără modificări de proiect sau de standard, exclusiv ca efect al creșterii costurilor din lanțul de aprovizionare. Pentru moment, nu sunt anunțate creșteri majore în zona materialelor de izolație, precum polistirenul, vata minerală și alte sisteme termoizolante, acestea fiind mai puțin dependente de materiile prime intens carbonifere din afara UE.