De la facultate direct în șomaj: adevărul despre obstacolele pe care tinerii din Generația Z nu le pot depăși

Postat la: 11.01.2026 | Scris de: ZIUA NEWS

Tot mai mulţi tineri din Generaţia Z întâmpină dificultăţi serioase în obţinerea primului loc de muncă, iar explicaţiile merg dincolo de contextul economic. Potrivit datelor publicate de Office for National Statistics (ONS), aproape un milion de tineri britanici cu vârste între 16 şi 24 de ani erau NEET (nu urmau studii, nu erau angajaţi şi nu participau la programe de formare) în perioada iulie-septembrie 2025.

Situaţia a fost catalogată drept o criză, iar guvernul britanic a lansat în decembrie o analiză independentă privind fenomenul NEET, coordonată de fostul ministru laburist al sănătăţii, Alan Milburn. Un element îngrijorător evidenţiat de raportul ONS este faptul că aproape 600.000 dintre tinerii şomeri nu căutau activ un loc de muncă. Pe piaţa muncii, tinerii se confruntă cu mai multe obstacole simultan. Inteligenţa artificială reduce numărul poziţiilor de nivel entry-level, concurenţa pentru joburi este extrem de ridicată, iar oferta de locuri de muncă este în scădere.

Potrivit Institute for Student Employers, peste 1,2 milioane de aplicaţii au fost depuse anul trecut pentru doar 17.000 de posturi destinate absolvenţilor. În paralel, numărul posturilor vacante a scăzut cu aproape 10% faţă de anul precedent, ajungând la 729.000 în intervalul septembrie-noiembrie. Raportul ONS arată că, între august şi octombrie, existau 2,5 persoane şomere pentru fiecare loc de muncă vacant, faţă de 1,8 cu un an înainte.

Dincolo de datele economice, angajatorii şi experţii susţin că mulţi tineri nu sunt suficient de bine pregătiţi pentru intrarea pe piaţa muncii. Alan Milburn a declarat pentru The Times că angajatorii constată frecvent că tinerii "nu sunt pregătiţi pentru muncă" la intrarea într-un job full-time după terminarea şcolii. Lipsa experienţei profesionale şi neconcordanţa dintre ceea ce se predă în şcoli şi cerinţele reale ale pieţei muncii sunt invocate ca probleme structurale.

Julie Leonard, director de impact al organizaţiei Shaw Trust, a explicat într-un interviu pentru CNBC Make It că învăţarea online şi izolarea din perioada lockdown-ului au creat un deficit de socializare, în special pentru tinerii cu vârste între 20 şi 24 de ani. Aceştia au pierdut ani esenţiali de educaţie faţă în faţă, experienţă practică, formare a competenţelor de muncă şi dezvoltare a abilităţilor sociale.

Abilităţi precum lucrul în echipă, comunicarea, respectarea instrucţiunilor sau asumarea responsabilităţii sunt considerate fundamentale pentru a fi "pregătiţi pentru muncă", însă mulţi tineri nu au avut ocazia să le dezvolte. Leonard arată că lipsa interacţiunilor directe, inclusiv a rutinei de a ajunge la timp la şcoală sau la serviciu, a contribuit la menţinerea tinerilor într-o zonă de confort greu de depăşit.

Alan Milburn subliniază că vina nu poate fi pusă pe umerii tinerilor, în condiţiile în care oportunităţile de muncă pentru adolescenţi au scăzut constant. El a remarcat declinul accentuat al joburilor de weekend pentru tinerii de 16-17 ani, o experienţă comună generaţiilor anterioare, care oferea nu doar venituri, ci şi primele lecţii despre disciplina muncii şi funcţionarea unui colectiv profesional.

Aceeaşi idee este susţinută de Julie Leonard, care consideră că activităţi precum babysitting-ul, munca ocazională în grădinărit sau distribuirea de ziare reprezentau paşi esenţiali în acomodarea cu regulile unui loc de muncă. Dispariţia acestor etape intermediare a creat un gol dificil de recuperat.

Problema este recunoscută şi de marii angajatori. Companii din grupul Big Four, precum KPMG şi PwC, au semnalat că cei mai tineri angajaţi ai lor au dificultăţi legate de eticheta profesională, comunicare şi colaborare. PwC a introdus în 2025 programe de formare pentru creşterea rezilienţei noilor absolvenţi, punând lipsa competenţelor umane pe seama pandemiei. KPMG a lansat încă din 2023 sesiuni dedicate abilităţilor soft, inclusiv lucrul în echipă şi prezentările.

În acest context, experţii recomandă revenirea la metode mai directe de căutare a unui loc de muncă. Julie Leonard sugerează ca tinerii să meargă personal cu CV-ul la potenţiali angajatori, în loc să trimită exclusiv aplicaţii online, deseori filtrate automat de sisteme bazate pe inteligenţă artificială. Această abordare ar putea fi mai eficientă în cazul afacerilor locale, barurilor, cafenelelor sau firmelor mici şi mijlocii, unde interacţiunea directă cu un manager poate deschide uşi care rămân închise în mediul digital.