• Tweet

România va putea crește rapid competitivitatea economică dacă va accelera procesul de digitalizare și tehnologizare. Acesta ar putea reprezenta 20% din PIB în 2030, cu un plus de circa 50 de miliarde de euro, potrivit unui studiu realizat de FACTORY 4.0 și Frames.

Economia din ultimii 20 de ani s-a bazat pe exporturi, investiții străine, forța de muncă relativ ieftină și mai ales pe consum. Dar acest lucru riscă să se transforme într-un dezavantaj în următorii ani, în contextul schimbărilor semnificative prin care trece economia mondială.

,,Pandemia de COVID-19 a restartat modul în care sunt percepute activitățile economice. În contextul shut-down-ului economic din primăvară și a măsurilor de distanțare socială, mediul economic a fost, practic, forțat să facă pasul spre digitalizarea activității. În acest context, prin schimbarea paradigmelor economice, România are șansa nesperată de a arde etapele și de a crește economic semnificativ, prin tehnologie și digitalizare'', arată cercetarea.

Această reorientare economică este necesară, mai ales în contextul scumpirii forței de muncă și a crizei de pe piața resurselor umane.

,,Vremurile în care România era atractivă prin costurile reduse cu forța de muncă au trecut, iar perspective demografice indică o accentuare a problemelor din piața HR. Fără o focusare pe dezvoltarea reală a competențelor digitale, automatizarea și digitalizarea proceselor, companiile, în general mediul economic românesc, riscă să piardă puncte importante la capitolul competitivitate, cu consecințe economice negative'', afirmă Marius Hărătău, managerul FACTORY 4.0.

În 2016, economia digitală reprezenta 6,9% din PIB-ul României, echivalentul a 12 miliarde de euro, peste media CEE de 6.5%. Pe fondul dezvoltării economiei, afacerile din sectorul tehnologic românesc au avansat semnificativ, de la 26 miliarde de lei în 2010, la 52 miliarde lei în 2019.

În perioada 2016 - 2019, economia digitală autohtonă a înregistrat un ritm de creștere de aproape cinci ori mai rapid decât cele din principalele economii europene.

Acum, pe fondul crizei economice generate de pandemie, cele peste 30.000 de firme românești angrenate în business-ul tehnologic ar putea raporta afaceri similare cu cele de anul trecut, însă în 2021, motorul creșterii economice ar putea accelera din nou.

Economia mondială face deja pasul către Factory 4.0, considerată a patra revoluție industrială, iar cel mai relevant exemplu de transformări majore, dincolo de dinamica sectorului de software, îl reprezintă evoluția industriei auto care, în următorii 10 ani, își propune să renunțe la producția de automobile cu motoare termice și să se focuseze pe automobilele electrice.

Focusul pe digitalizare și automatizarea producției ar putea aduce 50 miliarde de euro în PIB până în 2030.

Dacă România va implementa automatizarea și digitalizarea, peste un milion de locuri de muncă ar putea fi create numai în acest sector.

Cele mai multe joburi ar urma să fie create în activități care presupun prelucrarea și utilizarea datelor, activități de suport și programare.

Digitalizarea va aduce și o creștere semnificativă a competențelor angajaților din economie, aceștia trebuind să folosească aplicații online sau alte instrumente tehnologice în activitatea lor de zi cu zi.

,,Marea șansă a României este că, în ultimii ani, a construit o infrastructură digitală de nouă generație, similar cu cea existentă în țări precum Olanda, Norvegia și Suedia. În aceste condiții, beneficiind și de un capital uman semnificativ, avem șansa de a ne apropia rapid de performanța țărilor bogate (Franța, Germania, Italia, Spania, Marea Britanie) prin dezvoltarea unui ecosistem digital similar cu cel practicat, de exemplu, în Estonia sau Finlanda.

Un alt mare atuu, pe care îl avem la dispoziție în această perioadă, este reprezentat de accesul la fondurile europene, cele aprox. 80 de miliarde de euro puse la dispoziție de UE în noul exercițiu financiar, parte a strategiei europene privind digitalizarea. Dacă vom știi să dezvoltăm proiecte, dacă vom eficientiza, încă de pe acum, procesul de absorbție financiară, boost-ul economic va fi unul semnificativ'', afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Cele mai ridicate rate de digitalizare din economia românească sunt, în prezent, în industriile de prelucrare, utilități și comerț, însă cel mai ridicat potențial îl au ecosistemele de tip start-up, subdimensionate în prezent.

,,Față de Polonia, de exemplu, avem cu 80% mai puțin afaceri de acest tip, raportat la numărul de locuitori. Creșterea abilităților digitale ale populației, prin programe de pregătire la nivel național, coordonate de autorități dar și de mediul privat, pot și trebuie să genereze un avans semnificativ în privința inițiative antreprenoriale, mai ales în zona inovativă, adaptată noilor tehnologii, digitalizării și automatizării proceselor economice. Despre aceste proiecte, despre oportunitățile din acest sector vom discuta, pe 13 octombrie, la evenimentul Digital skills & Industry 4.0, de la Face Convention din București, unde îl vom avea drept principal speaker pe futurologul Gerd Leonhard, CEO-ul The Futures Agency și unul dintre cei mai cunoscuți și influenți autori și speakeri din sectoarele tehnologiei, telecom, marketing & media'', afirmă Marius Hărătău manager FACTORY 4.0.

România avea, anul trecut, 29 de microîntreprinderi și firme mici și mijlocii (IMM) la mia de locuitori, mult sub media europeană, de 58 de IMM-uri la 1.000 de locuitori, fiind pe ultimul loc în UE.

Puține companii românești folosesc instrumente digitale. Studiile arată că firmele alocă, în medie, doar 5% din resurse în scopul digitalizării activității de producție și servicii.

Doar 10% dintre IMM-urile din România au activitate de inovare, ceea ce ne clasează pe ultimul loc în UE și la acest capitol. Asta în condițiile în care se estimează că, până în 2030, peste 60% dintre activitățile economice la nivel mondial vor fi automatizate.

Este crucial ca mediul privat să înțeleagă oportunitățile digitalizării, să adopte instrumentele digitale, precum Big Data și Cloud Computing, în scopul îmbunătățirii productivității și dezvoltării afacerilor.

Statisticile Comisiei Europene & CE European Startup Monitor arată că, în medie, start-up-urile europene generează 55% din veniturile lor în afara piețelor lor interne, fiind focusate pe exporturi de produse și servicii.

Procesul de digitalizare și automatizare a economiei românești va fi influențat și de modul în care autoritățile vor implementa reformele din sectorul public.

,,Integrarea noilor tehnologii, a platformelor digitale în administrația românească, de la serviciile de taxe și impozite către firme și populație, la gestiunea facturilor electronice sub girul ANAF, este esențială în actualul context și sperăm ca noul guvern, rezultat în urma alegerilor din toamnă, să prioritizeze acest demers'', afirmă experții.

,,În primul rând, va eficientiza relația dintre cetățeni, firme și stat, iar pe de altă parte va contribui la reducerea economiei subterane, un factor esențial în depășirea crizei economice. Gradul de colectare în România se învârte, în prezent, în jurul nivelului de 30%, cel mai scăzut din UE'', arată analiza.

Dincolo de digitalizarea administrației, este nevoie ca statul să prioritizeze educația digitală a românilor.

,,De la grădiniță la facultate, învățământul românesc este absolut necesar să se focuseze pe educația digitală. De asemenea, este nevoie ca statul, prin ANOFM să organizeze programe de recalificate și training adaptate noilor realități economice. România are, în prezent, cea mai scăzută rată de participare a adulților în programe de educație și formare din Europa''.

Cursurile de pregătire și digitalizarea activităților din economie vor permite, totodată, extinderea bazinului de resurse umane, în condițiile în care România are 2 milioane de oameni care formează o forță de muncă neexploatată.