Europa a trecut la economia de război: Este o situație cum nu s-a mai văzut din timpul celui de-al Doilea Război Mondial

Postat la: 14.01.2026 |

Investitorii direcţionează masiv capital către ceea ce este deja descris drept "un mega-trend" al cheltuielilor europene pentru apărare, susţinut de finanţări la nivelul Uniunii Europene, de bugete naţionale şi de mobilizarea capitalului privat, cu efecte aşteptate pe tot parcursul următorului deceniu. O situație similară s-a mai petrecut în al Doilea Război Mondial, atunci când toate statele din Europa au început să direcționeze masiv resurse pentru producția de armament.

După ce mai multe acţiuni ale principalelor companii europene de apărare au înregistrat creşteri apropiate de 20% în prima săptămână din 2026, sectorul este perceput tot mai mult ca o investiţie structurală pe termen lung. Evoluţia este influenţată atât de tensiunile geopolitice recente, inclusiv Venezuela şi Groenlanda, cât şi de îngrijorările mai vechi legate de capacităţile defensive ale Europei şi viitorul NATO.

Raphaël Thuin, şeful strategiilor de pieţe de capital la Tikehau Capital, a declarat că mai mulţi factori converg către ceea ce el numeşte "un mega-trend în formare", printre care ameninţarea persistentă reprezentată de Rusia şi diminuarea rolului de garant al securităţii europene jucat de Statele Unite.

Potrivit lui Thuin, starea "degradată" a securităţii europene, după decenii de subfinanţare, necesită acum măsuri urgente. El a subliniat că această tendinţă va continua indiferent de evoluţiile din Ucraina sau de un eventual acord de pace, deoarece riscurile structurale pentru securitatea Europei nu dispar.

În centrul temei investiţionale se află şi ceea ce Thuin descrie drept sfârşitul "umbrelei" de apărare americane asupra Europei. Indiferent de administraţiile viitoare de la Washington, finanţarea securităţii europene va reveni tot mai mult statelor de pe continent.

Capacităţile militare globale au intrat din nou în prim-plan în contextul tensiunilor geopolitice care au marcat debutul anului 2026. Răsturnarea preşedintelui Venezuelei, Nicolas Maduro, de către forţe americane pe 3 ianuarie, a fost urmată de noi tensiuni privind Groenlanda şi de semne de fractură în cadrul NATO.

Preşedintele SUA, Donald Trump, a reiterat că Statele Unite "au nevoie" de Groenlanda pentru securitatea naţională, alimentând întrebări privind viitorul alianţei transatlantice şi sporind presiunea asupra Europei de a-şi consolida propriile capacităţi militare. În paralel, Franţa şi Regatul Unit au semnat o declaraţie de intenţie pentru desfăşurarea de trupe în Ucraina în cazul unui acord de pace.

Aneeka Gupta, director de cercetare macroeconomică la WisdomTree, a arătat că blocajul negocierilor de pace din Ucraina, tensiunile legate de Groenlanda şi operaţiunea din Venezuela acţionează ca noi catalizatori pentru sectorul apărării în 2026, după un an record în 2025. Ea a subliniat că aceste evenimente validează decizia Europei de a bloca cheltuieli mult mai mari şi de a-şi localiza capacităţile critice, consolidând un pipeline de reînarmare evaluat la trilioane de euro.

Evoluţiile bursiere reflectă această schimbare structurală. Grupul german Rheinmetall a crescut cu 22,8% de la începutul anului, în timp ce compania italiană Leonardo a avansat cu 19,7%. Producătorul de componente pentru tancuri Renk a urcat cu 23,1%, iar specialistul în radar şi supraveghere Hensoldt cu 25,6%. Producătorul suedez de avioane de luptă Saab a înregistrat un randament de aproape 30%.

Indicele Stoxx Europe Total Market Aerospace and Defense a închis anul 2025 cu un avans de 56,5%. Chiar şi aşa, acţiunile europene din domeniul apărării se tranzacţionează încă la un discount faţă de omologii americani, la aproximativ 28 de ori câştigurile, comparativ cu peste 30 în SUA.

Thuin a avertizat că există un spaţiu limitat pentru erori pe termen scurt, însă, pe un orizont de doi până la cinci ani, evaluările nu mai par ridicate în contextul creşterii structurale a comenzilor şi a cheltuielilor militare.

Investitorii indică angajamentele de cheltuieli atât la nivel naţional, cât şi la nivelul UE, inclusiv iniţiativa "Rearm Europe" de 800 de miliarde de euro, drept piloni centrali ai acestui trend. De asemenea, sprijinul politic pentru mobilizarea capitalului privat este în creştere.

Helen Jewell, director de investiţii internaţionale la BlackRock, a declarat că, în opinia sa, companiile de apărare beneficiază de planuri de cheltuieli militare pe termen lung ale UE şi NATO, indiferent de fluctuaţiile pe termen scurt generate de evenimente geopolitice.

Thuin a subliniat că Europa vizează acum alocarea a aproximativ 2,5% din PIB pentru echipamente şi cheltuieli militare, procent care poate ajunge la 5% dacă sunt incluse securitatea şi securitatea cibernetică, un proces care va dura ani pentru a fi implementat. El a adăugat că există o dorinţă clară a guvernelor europene de a atrage şi economiile private în acest efort de consolidare a rezilienţei şi suveranităţii strategice.

Fawaz Chaudhry, director de investiţii la Fulcrum Asset Management, a descris intervenţia militară a SUA în Venezuela drept "un exerciţiu de semnalizare" care va accelera reînarmarea nu doar a Europei, ci şi a Asiei.

Potrivit lui Thuin, producătorii europeni de armament vor beneficia atât de creşterea cheltuielilor interne, cât şi de cererea externă, având în vedere că multe dintre aceste companii sunt exportatori importanţi. El a subliniat că, pe lângă livrările actuale pentru Ucraina, tancuri, vehicule blindate şi muniţie, Europa va trebui să-şi reconstruiască rapid capacităţile militare proprii.

Rachetele, sistemele de apărare antiaeriană, avioanele de luptă şi navele militare se numără printre domeniile în care cererea este aşteptată să crească semnificativ, pe fondul unei noi ere dominate de "hard power" şi de competiţia strategică globală.