• Tweet

Volumele de patrimoniu universal au fost restituite proprietarilor străini, dar multe dintre ele au avut de suferit, deoarece au stat trei ani în subsolul unui garaj din Neamţ. Experţii spun că unele dintre cărţi rare au suferit stricăciuni iremediabile.

În urmă cu câteva zile, Biblioteca Naţională a fost locul unde s-a pus capăt şi ultimei faze a anchetei derulată timp de mai mulţi ani de către investigatori români, britanici şi italieni, pentru a descâlci iţele unui jaf de proporţii, ai cărui autori erau din România.

Dacă din punct de vedere penal speţa îşi consumase toate etapele - prinderea făptaşilor, recuperarea prejudiciului (în mare parte), inculparea şi pronunţarea sentinţelor, mai trebuia rezolvată problema returnării operelor, despre care s-a spus că aveau o valoare de piaţă de aproximativ 2,5 milioane de euro.

Iar pe 10 noiembrie 2020, la aproape 4 ani de la data jafului, noaptea de 29/30 ianuarie 2017, proprietarii au fost invitaţi la instituţia menţionată unde, în prezenţa anchetatorilor, le-au fost returnate „comorile" despre care nu credeau că le vor mai vedea vreodată.

„Ofiţerii Poliţiei Metropolitane londoneze au venit la Biblioteca Naţională, unde au colaborat cu investigatorii (români - n.r.). Vreme de două zile, am examinat fiecare din cele 240 de cărţi împreună cu proprietarii, una câte una, să ne asigurăm că acestea sunt identificate corect", a declarat, pentru PROTV, detectivul Andy Durham, cel care a condus investigaţia din partea autorităţilor britanice.

După descoperirea cărţilor, pe 16 septembrie 2020, ele au fost îngrijite de experţii în restaurare de la Biblioteca Naţională, dar s-a constat că 83 dintre ele s-au deteriorat din cauza umezelii (unele suferint stricăciuni iremediabile), deoarece au fost ţinute timp de 3 ani în condiţii improprii, în subsolul betonat al unui garaj de la o vilă din comuna Făurei, judeţul Neamţ.

„În urma evaluării, s-a constatat că lipsesc patru lucrări cu o valoare totală estimată la peste 31.000 de lire sterline. Acest jaf spectaculos a fost comis în ianuarie 2017 de o bandă de infractori români. Aceştia erau specializaţi în furturi din depozite. Au furat doar cărţile şi au ieşit tot prin acoperiş", a menţionat Carmen Mihaiu, director general al Bibliotecii Naţionale a României.

Cărţile valoroase erau într-un depozit de lângă aeroportul Heathrow, din Londra şi urmau să fie transportate la Los Angeles pentru o expoziţie. Printre exemplarele sustrase s-au aflat lucrări extrem de valoroase ale lui Galileo, Isaac Newton sau Leonardo da Vinci, dar şi o ediţie din 1569 a „Divinei Comedii" a lui Dante. Cea mai valoroasă era o ediţie din 1566 a volumilui „De Revolutionibus Orbium Coelestium" a astronomului Nicolaus Copernicus, care conţine teoria acestuia conform căreia Soarele este centrul Universului. Lucrarea era estimată la 215.000 de lire sterline.

Printre cele 260 de cărţi se numărau multe ediţii princeps şi volume din secolele XVI şi XVII. Anchetatorii au explicat că, cel puţin trei suspecţi, au pătruns în depozitul de tranzit, după ce au făcut patru găuri în acoperişul clădirii şi au coborât în rapel. Timp de 4-5 ore, în intervalul orar 21:00-2:00, suspecţii au scotocit în patru paleţi, unul provenind din Germania şi alte două din Italia, colecţionarii fiind două persoane de cetăţenie italiană şi un german.

Anchetatorii au spus că autorii au acţionat la pont, făcând o selecţie la faţa locului şi au sustras doar cele mai valoroase exemplare. Numai că, odată intraţi în posesia operelor, făptaşii s-au trezit că au o mare problemă, neputând să le valorifice.

Teorie este susţinută de faptul că ele au stat mai bine de 3 ani în garajul locuinţei din Făurei Neamţ. Detectivul Andy Durham a spus că, deşi jaful părea să fie „ca la carte", infractorii, „în frenezia lor au lăsat dovezi pe care personajului lipsit de emoţii din «Mission Impossible» i-ar fi mult mai greu să le lase. În felul acesta au reuşit să dea 12 spargeri în Marea Britanie şi să fure bunuri de 4,5 milioane de lire sterline".

Se pare că, după ce au sustras cărţile, hoţii au fugit cu o maşină, dar aceasta a fost surprinsă de mai multe ori pe străzi în timp ce efectua curse pentru a transporta prada. Apoi, au abandonat-o, nu înainte de a fi spălată cu clor, dar nu îndeajuns pentru ca să nu fie prelevată o probă ADN de pe o tetieră, care s-a dovedit a fi a unuia dintre autori. Arestările în acest caz au început anul trecut, iar în ianuarie 2020, liderul bandei, Gavril Popinciuc, a fost prins la Milano.

Pe 2 octombrie 2020, românii angrenaţi în ceea ce jurnaliştiiu au denumit „Misiune imposibilă", respectiv jaful secolului în domeniul obiectelor de patrimoniu şi-au aflat sentinţele, care par a fi uşoare în raport cu gravitatea faptei. Din grupare făceau parte 12 persoane, lider ar fi fost suceveanul Gavril Popinciuc, iar mâna sa dreaptă Cristi Ungureanu, de 41 de ani, din Neamţ, ambii avînd rol de supraveghere şi control, fiind întotdeauna prezenţi la locul spargerilor.

Printre infractori a fost şi un frate al celui din urmă, Ilie Ungureanu. Magistraţii londonezi au decis ca Gavril Popinciuc să stea după gratii 5 ani şi 8 luni, iar Cristi Ungureanu 5 ani şi o lună de închisoare. Narcis Popescu a primit 4 ani şi 2 luni, Marian Albu şi Traian Mihulca au luat cîte 4 ani. Ilie Ungureanu şi Victor Opariuc au fost condamnaţi la 3,8 respectiv 3,7 ani. Tot 3 ani şi 8 luni au primit Viorel Paragină şi Liviu Leahu, Daniel David a fost condamnat la 3 ani şi 7 luni, Paul Popeanu la 3 ani şi 3 luni, iar Marian Mămăligă, la 4 ani.

Andy Durham, detectiv inspector la Poliţia Metropolitană Londra, a acordat ziariştilor de la Antena 1 un interviu în care au explicat modul de acţiune al hoţilor. Ei au fost prinşi după trei ani de investigaţii ale poliţiştilor din Marea Britanie, România şi Italia şi din cauza faptului că ar fi lăsat dovezi ale jafului.

La investigaţii a participat şi comisarul şef al Direcţiei de Investigaţii Criminale din România, Tudor Emil. „Majoritatea bunurilor furate erau scoase din ţară printr o firmă care presta aşa zise servicii de curierat. Era de fapt firma unuia dintre inculpaţi din România, care transporta bunuri şi persoane între România şi Marea Britanie. Şi asta a fost folosită ca acoperire pentru a transporta bunurile furate inclusiv cărţile istorice", a declarat Andy Durham.

Membrii grupării infracţionale au beneficiat de clemenţă, pledând vinovaţi, dar se pare că ceea ce a contat la dozarea pedepselor a fost faptul că au indicat locul unde ascunseseră cărţile şi manuscrise de o valoare incomensurabilă.

„În total, sentinţele primite cumulează 118 ani. Totuşi, datorită circumstanţelor speciale determinate de pandemia de COVID-19 şi a faptului că inculpaţii au pledat vinovat fără să mai fie nevoie de încă un proces, şi luând în considerare situaţiile dificile din închisorile britanice cauzate de restricţiile impuse de COVID pentru motive de siguranţă, instanţă le-a acordat reduceri ale pedepselor", a mai arătat detectivul Andy Durham.