Încălzirea globală are efecte istorice asupra planetei: Pământul își schimbă forma și își încetinește rotația

Postat la: 02.07.2026 |

Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Viena și ETH Zürich demonstrează că topirea accelerată a ghețarilor și a calotelor polare, cauzată de activitatea umană, modifică forma planetei și îi încetinește rotația. Deși modificările se măsoară în milisecunde, impactul asupra tehnologiei moderne și a sistemelor de navigație prin satelit este major.

Încălzirea globală provocată de om nu afectează doar temperaturile și ecosistemele, ci are un impact profund asupra dinamicii fundamentale a sistemului terestru, notează Forbes. Conform unei cercetări recente publicate în jurnalul științific Journal of Geophysical Research: Solid Earth, rotația Pământului încetinește treptat, determinând o lungire subtilă a zilei într-un ritm nemaivăzut în istoria geologică recentă.

În prezent, durata zilei pe Pământ se prelungește cu aproximativ 1,33 milisecunde pe secol. Oamenii de știință au demonstrat că accelerarea acestui fenomen, observată cu precădere între anii 2000 și 2020, este fără precedent în cel puțin ultimii 3,6 milioane de ani. Mecanismul din spatele acestui fenomen este legat de redistribuirea masei de apă pe planetă. Topirea masivă a calotelor glaciare din Groenlanda și Antarctica, precum și a ghețarilor montani, transferă volume uriașe de apă de la poli către oceane.

Această masă de apă suplimentară se acumulează spre ecuator, determinând Pământul să se „umfle" ușor în această zonă. La fel ca un patinator artistic care își întinde brațele pentru a-și încetini pirueta, planeta noastră se rotește mai lent pe măsură ce masa sa se mută mai departe de axa de rotație. „Această creștere rapidă a duratei zilei implică faptul că rata schimbărilor climatice moderne a fost fără precedent cel puțin de la sfârșitul Pliocenului, acum 3,6 milioane de ani", a declarat Benedikt Soja, profesor de geodezie spațială la ETH Zürich.

Pentru a înțelege contextul istoric, echipa de cercetare a reconstituit fluctuațiile duratei zilei din ultimele milioane de ani utilizând tehnici avansate de învățare automată și analizând rămășițele fosile de foraminifere bentonice. Acestea sunt microorganisme marine unicelulare de pe fundul mării ale căror cochilii păstrează dovezi chimice și fizice extrem de precise despre schimbările antice ale nivelului mării. Rezultatele au confirmat că nicio perioadă din istoria analizată nu a cunoscut o schimbare determinată de climă atât de rapidă ca cea din prezent.

Deși o modificare de 1,33 milisecunde pe secol pare insignifiantă pentru viața de zi cu zi, ea reprezintă o provocare uriașă pentru tehnologia modernă. Sistemele globale de cronometrare, misiunile de explorare spațială și navigația prin satelit se bazează pe o precizie absolută. Chiar și cele mai mici decalaje în rotația Terrei pot genera erori semnificative de localizare sau sincronizare dacă nu sunt corectate la timp.

Din punct de vedere istoric, Luna a fost factorul dominant care a încetinit rotația Pământului prin intermediul forțelor mareice. Cu toate acestea, studiul avertizează că, în anumite scenarii în care emisiile de gaze cu efect de seră rămân ridicate, impactul schimbărilor climatice ar putea depăși efectul gravitațional al Lunii până la sfârșitul secolului XXI.