Membrii Consiliului Regional Cernăuți au votat interzicerea bisericilor românești și confiscarea proprietăților

Postat la: 17.05.2023 |

Membrii Consiliului Regional Cernăuți au votat interzicerea bisericilor românești și confiscarea proprietăților

Membrii Consiliului Regional Cernăuți au votat marți, 16 mai, în favoarea interzicerii activității organizațiilor religioase care au legături cu Federația Rusă. Potrivit unui comunicat emis de Consiliu, decizia a fost susținută de cei 40 de consilieri regionali prezenți în sala de ședințe, transmite BucPress din Cernăuți.

Acest lucru înseamnă interzicerea de fapt a bisericilor ortodoxe românesti și să le confiște proprietățile.

Conform comunicatului, „Deputații Consiliului regional Cernăuți consideră că activitatea organizațiilor religioase (asociațiilor) care au legături canonice dovedite cu țara agresoare (rusia) ca fiind interzisă pe teritoriul regiunii Cernăuți".

Prin urmare, consilierii propun Parlamentului de la Kiev să inițieze proiecte de lege referitoare la legalitatea funcționării organizațiilor religioase care au legături dovedite cu Rusia, astfel încât acestea să fie supuse unei examinări și adoptări urgente.

Se menționează că și Administrația Regională de Stat Cernăuți a primit recomandări în acest sens. În special, administrația este îndemnată să efectueze o analiză și să ia măsuri corespunzătoare în ceea ce privește legalitatea utilizării clădirilor de cult și a proprietăților deținute de stat, care au fost transferate în proprietatea organizațiilor religioase ce au legături canonice dovedite cu Federația Rusă.

De remarcat că în luna mai 2022 Biserica Ortodoxă Ucraineană în care activează bisericile românești păstorită de mitropolitul Onufrie și-a anunțat oficial independența față de Patriarhia Moscovei. Sinodul BOU a condamnat agresiunea militară rusă, exprimându-și dezacordul cu poziția Patriarhului Kiril al Moscovei cu privire la războiul din Ucraina. În pofida acestui fapt, Ucraina continuă să considere această structură ca fiind subordonată Patriarhiei de la Moscova. Majoritatea bisericilor ortodoxe în care serviciul divin este oficiat în limba română aparțin acestei structuri bisericești, deoarece le-a permis până acum etnicilor români să fie folosită limba maternă în lăcașele de cult, mai spune site-ul românilor din Cernăuți.

Mai mulţi preoţi din comunitatea românească din regiunea Cernăuţi au transmis recente Parlamentului României o scrisoare prin care solicită medierea conflictului dintre Biserica Ortodoxă Ucraineană, pe care o reprezintă, şi autorităţile ucrainene.

Preoţi români susţin că Biserica Ortodoxă Ucraineană „s-a rupt definitiv de Patriarhia de la Moscova" şi că aceasta a condamnat Rusia pentru declanşarea războiului împotriva Ucrainei.

„Rugăm autorităţile statului român - parlamentari, senatori, miniştri, secretari de stat, conducători ai statului în care locuiesc fraţii noştri de suflet - să intervină pe lângă autorităţile Ucrainei (centrale, regionale şi locale) ca să nu ia decizii îndreptate împotriva comunităţii româneşti şi a bisericilor ei. Orice hotărâre trebuie să ia în calcul opinia românilor din Nordul Bucovinei, care nu îşi doreşte să devină din nou o victimă colaterală a războiului, care şi aşa a luat multe vieţi ale militarilor de etnie română care apără cu arma în mâini integritatea teritorială a statului ucrainean", se arată în „Apelul disperat din Bucovina de Nord".

Preotul Pavel Pavlenco de la parohia din satul Horecea susţine că situaţia din Cernăuţi s-a deteriorat, după ce autorităţile locale au anunţat că intenţionează să preia în proprietate terenurile pe care sunt construite bisericile.

„Înţelegem că este război şi că multe legi se încalcă, dar nu credeam că se pot încălca drepturile omului şi mai ales cu privire la voinţa liberă de a crede fiecare în ce voieşte. (...) Consiliul Local al oraşului Cernăuţi vrea să ia o decizie ca să fie întrerupt contractul de închiriere a pământului pe care stă biserica, pe care de fapt îl avem în folosinţă permanentă de la statul ucrainean, cu toate actele în regulă. Asta ce ar însemna? Că îţi ia întâi pământul de sub picioare şi înseamnă că nu există nici biserica. Vor veni, vor sigila biserica şi în scurt timp o vor da-o altora", a atras atenţia Pavlenco.

Analistul politic Serghei Hakman susţine că disensiunile dintre bisericile ucrainene s-au adâncit mai mult în această perioadă, ca urmare a disputelor între preoţi, care sunt dominaţi de interese diferite.

„În situaţia aceasta, cu părere de rău, Biserica Ucraineană, care aparţinea Patriarhiei de la Moscova, nu a găsit o formulă cum să procedeze în timp de război, în situaţia în care conducerea Bisericii este în Moscova şi conducerea acestei biserici ţine cu Federaţia Rusă. Ba, mai mult, ea blagosloveşte armatele inamicului şi aici bineînţeles s-a produs un anumit conflict. Acest conflict s-a adâncit între cele două biserici. Erau aceste conflicte şi la începutul anilor 90, dar era mai mult între părinţi de la diferite biserici, fără a fi implicată prea mult populaţia. Bisericile ar fi trebuit să fie mai corecte între ele, să îl găsească şi mai mult pe Dumnezeu şi în comportament, nu doar în cuvintele lor", a arătat Hakman.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Membrii Consiliului Regional Cernăuți au votat interzicerea bisericilor românești și confiscarea proprietăților

Postat la: 17.05.2023 |

0

Membrii Consiliului Regional Cernăuți au votat marți, 16 mai, în favoarea interzicerii activității organizațiilor religioase care au legături cu Federația Rusă. Potrivit unui comunicat emis de Consiliu, decizia a fost susținută de cei 40 de consilieri regionali prezenți în sala de ședințe, transmite BucPress din Cernăuți.

Acest lucru înseamnă interzicerea de fapt a bisericilor ortodoxe românesti și să le confiște proprietățile.

Conform comunicatului, „Deputații Consiliului regional Cernăuți consideră că activitatea organizațiilor religioase (asociațiilor) care au legături canonice dovedite cu țara agresoare (rusia) ca fiind interzisă pe teritoriul regiunii Cernăuți".

Prin urmare, consilierii propun Parlamentului de la Kiev să inițieze proiecte de lege referitoare la legalitatea funcționării organizațiilor religioase care au legături dovedite cu Rusia, astfel încât acestea să fie supuse unei examinări și adoptări urgente.

Se menționează că și Administrația Regională de Stat Cernăuți a primit recomandări în acest sens. În special, administrația este îndemnată să efectueze o analiză și să ia măsuri corespunzătoare în ceea ce privește legalitatea utilizării clădirilor de cult și a proprietăților deținute de stat, care au fost transferate în proprietatea organizațiilor religioase ce au legături canonice dovedite cu Federația Rusă.

De remarcat că în luna mai 2022 Biserica Ortodoxă Ucraineană în care activează bisericile românești păstorită de mitropolitul Onufrie și-a anunțat oficial independența față de Patriarhia Moscovei. Sinodul BOU a condamnat agresiunea militară rusă, exprimându-și dezacordul cu poziția Patriarhului Kiril al Moscovei cu privire la războiul din Ucraina. În pofida acestui fapt, Ucraina continuă să considere această structură ca fiind subordonată Patriarhiei de la Moscova. Majoritatea bisericilor ortodoxe în care serviciul divin este oficiat în limba română aparțin acestei structuri bisericești, deoarece le-a permis până acum etnicilor români să fie folosită limba maternă în lăcașele de cult, mai spune site-ul românilor din Cernăuți.

Mai mulţi preoţi din comunitatea românească din regiunea Cernăuţi au transmis recente Parlamentului României o scrisoare prin care solicită medierea conflictului dintre Biserica Ortodoxă Ucraineană, pe care o reprezintă, şi autorităţile ucrainene.

Preoţi români susţin că Biserica Ortodoxă Ucraineană „s-a rupt definitiv de Patriarhia de la Moscova" şi că aceasta a condamnat Rusia pentru declanşarea războiului împotriva Ucrainei.

„Rugăm autorităţile statului român - parlamentari, senatori, miniştri, secretari de stat, conducători ai statului în care locuiesc fraţii noştri de suflet - să intervină pe lângă autorităţile Ucrainei (centrale, regionale şi locale) ca să nu ia decizii îndreptate împotriva comunităţii româneşti şi a bisericilor ei. Orice hotărâre trebuie să ia în calcul opinia românilor din Nordul Bucovinei, care nu îşi doreşte să devină din nou o victimă colaterală a războiului, care şi aşa a luat multe vieţi ale militarilor de etnie română care apără cu arma în mâini integritatea teritorială a statului ucrainean", se arată în „Apelul disperat din Bucovina de Nord".

Preotul Pavel Pavlenco de la parohia din satul Horecea susţine că situaţia din Cernăuţi s-a deteriorat, după ce autorităţile locale au anunţat că intenţionează să preia în proprietate terenurile pe care sunt construite bisericile.

„Înţelegem că este război şi că multe legi se încalcă, dar nu credeam că se pot încălca drepturile omului şi mai ales cu privire la voinţa liberă de a crede fiecare în ce voieşte. (...) Consiliul Local al oraşului Cernăuţi vrea să ia o decizie ca să fie întrerupt contractul de închiriere a pământului pe care stă biserica, pe care de fapt îl avem în folosinţă permanentă de la statul ucrainean, cu toate actele în regulă. Asta ce ar însemna? Că îţi ia întâi pământul de sub picioare şi înseamnă că nu există nici biserica. Vor veni, vor sigila biserica şi în scurt timp o vor da-o altora", a atras atenţia Pavlenco.

Analistul politic Serghei Hakman susţine că disensiunile dintre bisericile ucrainene s-au adâncit mai mult în această perioadă, ca urmare a disputelor între preoţi, care sunt dominaţi de interese diferite.

„În situaţia aceasta, cu părere de rău, Biserica Ucraineană, care aparţinea Patriarhiei de la Moscova, nu a găsit o formulă cum să procedeze în timp de război, în situaţia în care conducerea Bisericii este în Moscova şi conducerea acestei biserici ţine cu Federaţia Rusă. Ba, mai mult, ea blagosloveşte armatele inamicului şi aici bineînţeles s-a produs un anumit conflict. Acest conflict s-a adâncit între cele două biserici. Erau aceste conflicte şi la începutul anilor 90, dar era mai mult între părinţi de la diferite biserici, fără a fi implicată prea mult populaţia. Bisericile ar fi trebuit să fie mai corecte între ele, să îl găsească şi mai mult pe Dumnezeu şi în comportament, nu doar în cuvintele lor", a arătat Hakman.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE