• Tweet

Newsweek România a discutat cu reprezentanții grupului de cercetare de la INBI „Matei Balș", respectiv dr. Marius Surleac (cercetător științific), dr. Simona Paraschiv (biolog), dr. Leontina Bănică (Chimist), și dr. Dragoș Florea (Medic), despre rezultatele acestui studiu, despre mutațiile înregistrate de coronavirus în țară și despre șansele ca un vaccin să fie eficient.

Newsweek România: Studiul realizat de dumneavoastră arată că tulpinile de virus care circulă în nordul României sunt diferite de cele care circulă în sudul ei. Ce înseamnă concret acest lucru?

Studiul realizat de către echipa noastră a arătat că există unele diferențe la nivel de genom între tulpinile SARS-CoV-2 circulante în nordul României comparativ cu cele din sud în primele luni de pandemie.

Diferențele nu sunt foarte mari, dar suficiente pentru ca ele să ducă la clasificarea tulpinilor respective în subtipuri diferite (subtipul B.1.5 în Nord/Suceava, respectiv B.1.1 în Sudul României).

În general, analizând secvențele de ARN viral corespunzătoare tulpinilor circulante în întreaga lume, nu s-au observat diferențe foarte mari (gradul de omologie între genomurile SARS-CoV-2 este mare, aproximativ 99%), indicând faptul că virusul evoluează, dar cu o rată relativ mică, comparativ cu alte virusuri ARN precum HIV, HCV.

Sunt tulpinile din nord mai agresive decât cele din sud sau invers

Nu putem afirma așa ceva din datele obținute în cadrul studiului nostru, deși conform literaturii de specialitate, tulpinile de tip B, în care se încadrează și tulpinile din România (atât cele din sud cât și din nord), ar fi ceva mai agresive decât cele originare din China (de tip A, prezente în Wuhan la sfârșitul lui 2019).

Studiul nostru s-a concentrat pe caracterizarea moleculară a tulpinilor de SARS-CoV-2 din România la începutul epidemiei pentru stabilirea originii și evoluției virusului în țara noastră.

Rezultatelele analizei filogenetice (comparând tulpinile românești cu alte aproximativ 400 de genomuri virale izolate din toată lumea, selecționate pe bază de omologie) au arătat că tulpinile din zona de nord a României sunt asemănatoare cu cele întâlnite în Spania, Scoția, Austria, Rusia, în timp ce tulpinile din zona de sud sunt apropiate filogenetic de cele întâlnite în Italia, Franța, Elveția, Turcia.

Studiul a evaluat doar contribuția virusului la tabloul clinic al bolii COVID și nu magnitudinea răspunsului imun al gazdei (particularități ale pacientului) care este cel mai important factor în determinarea gravității bolii.

Poate fi aceasta o explicație pentru faptul că România înregistrează o creștere a numărului de cazuri mai mare, în procente, decât celelalte țări europene?

Nu. Trebuie facută o distincție clară între numărul de persoane infectate dintr-o țară, număr care în orice țară poate fi doar estimat, și numărul de cazuri înregistrate.

Acesta din urma depinde nu numai de numărul de persoane infectate ci și de mulți alți factori, printre care numărul de teste efectuate raportat la populația țării, categoriile de persoane testate, eficiența măsurilor de prevenire a transmiterii virusului.

Mai mult, acești factori pot varia de la un moment la altul chiar în aceeași țară.

Studiul de față a evidențiat doar că la începutul epidemiei din România există unele diferențe la nivel de genom între tulpinile virale din focarul de la Suceava și cele din focarele din sud, dar trebuie avut în vedere că o majoritate a tulpinilor de tip B (>70%) este înregistrată și în alte țări europene.

Cercetarea a stabilit că epidemia a avut mai multe puncte de intrare în țară. Care au fost aceste puncte?

Analiza filogenetică a genomurilor virale SARS-CoV-2 a indicat într-adevar că epidemia din România a avut drept origine mai multe tupini virale de import, introduse în țară de către persoanele infectate în străinătate. După ce au fost introduse în țară, am observat transmiteri comunitare, așa cum a fost cazul focarului de la Suceava din luna martie.

Se poate face o legătură între revenirea în țară a cel puțin un sfert de milion de români și faptul că, la noi, pandemia încă nu poate fi controlată?

Nu. Din păcate, pandemia nu este controlată nicăieri. Dar putem estima că majoritatea cazurilor de infecție cu SARS-CoV-2 din momentul de față (septembrie 2020) în România reprezintă cazuri de transmitere locală, contribuția cazurilor de import fiind mai scăzută.

Putem vorbi la ora actuală despre schimburi de tulpini virale în întreaga lume; reluarea circulației internaționale fiind parțial un factor favorizant.

Studiul notează astfel: „Analiza noastră a arătat că tulpinile SARS-CoV-2 care au circulat în România la începutul epidemiei au frecvențe de sinonimie ușor mai mari decât cele sinonime, sugerând adaptarea gazdei virale" Ce înseamnă acest lucru concret, pe înțelesul unui nespecialist?

Interacția virusului cu gazda presupune apariția așa numitelor mutații genetice în virus. Ulterior vor fi selecționate acele variante care îi vor oferi virusului un avantaj replicativ, adică de a se putea replica si transmite mai departe chiar și în condițiile unui răspuns imun eficient.

Această strategie pe care o adoptă virusul este impusă de presiunea sistemului imun al fiecărui individ, virusul având nevoie să scape de controlul acestuia pentru a se replica.

A apărut între timp o formă a virusului care, prin mutații, să poată fi considerată ca fiind specifică doar teritoriului României?

Studiul nostru a analizat tulpinile de la începutul epidemiei din România.

Sunt în curs de derulare (atât de către echipa noastră cât și de alte echipe de la instituții de cercetare din România) alte analize care vor stabili evoluția moleculară a SARS-CoV-2 în România. Părerea noastră este că tulpinile din România vor prezenta o mai mare diversitate decât la începutul epidemiei, atât datorită numărului mai mare de cazuri din ultima vreme cât și a contribuției cazurilor de import de origini diferite.

Din cercetarea dumneavoastră reiese că virusul are deja numeroase mutații. Credeți că, în aceste condiții, este posibil un vaccin?

Da, un vaccin este foarte posibil. Nu sunt foarte multe mutații acolo unde contează, și aici ne referim la proteina Spike codificată de materialul genetic viral, principala responsabilă de pătrunderea materialului viral în celula receptor a gazdei umane. Această proteină este țintită de vaccin în vederea obținerii unui răspuns imun eficient.

La studiu au participat: Marius Surleac, Leontina Bănică, Corina Casangiu, Marius Cotic, Dragoș Florea, Oana Săndulescu, Petre Milu, Anca Streinu-Cercel, Ovidiu Vlaicu, Dimitrios Paraskevis, Simona Paraschiv, Dan Oțelea.