• Tweet

Ministerul Justiției propune deființarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), dosarele fiind preluate de alte parchete care au competență pe acest domeniu.

Ministrul justiției, Cătălin Predoiu, a explicat că în ceea ce priveşte Legea de organizare judiciară, principalele propuneri sunt desfiinţarea SIIJ care afectează modul de soluţionare a cauzelor judiciare la celelate anchete, reglementarea detaliată a motivelor de revocare în cadrul DNA şi DIICOT.

De asemenea, el a mai anunţat modificări în ceea ce priveşte modul de funcţionare a structurii parchetelor, abandonarea soluţiei legislative din 2018 în ceea ce priveşte compunerea completelor de judecată în apel din 3 judecători şi revenirea la numărul de 2 judecători. El a mai enumerat procedura detaliată de numire în funcţie în cadrul DNA şi DIICOT.

Predoiu a mai anunţat eliminarea restricţiilor care privesc libertatea de exprimare a magistraţilor, introduse în 2018 şi criticate de toată lumea.Ministrul s-a mai referit la revenirea la normele privind accesul la ICCJ prin concurs."O inovaţie este introducerea cerinţei dublei specializări pentru cei care accesează o funcţie de conducere", a precizat Cătălin Predoiu.

"Am aşezat la baza propunerilor câteva principii: independenţa sacrosanctă a judecătorilor şi procurorilor, funcţionalitatea instanţelor, a CSM, dar şi a Ministerului Public, răspunderea efectivă a magistraţilor, dar şi protecţia lor în faţa oricăror ingerinţe şi abuzuri, separaţia, echilibrul şi cooperarea loială dintre puterea judecătorească şi executiv, obligaţiile noastre care decurg din rapoartele MCV, GRECO, avizele Comisiei de la Veneţia şi, mai nou, Mecanismul „Stat de Drept", lansat recent de comisie, prin toate acestea, dreptul cetăţenilor de a dispune de o justiţie funcţională, dreaptă, eficientă", a afirmat Cătălin Predoiu.

Principalele modificări propuse

- profesionalizarea procesului de selecţie a magistraţilor, prin eliminarea oricăror modalităţi alternative de intrare în magistratură fără concurs (ex. prin interviuri), cu excepţia magistraţilor pensionari care pot fi reîncadraţi fără concurs după pensionare la instanţele sau parchetele care nu pot funcţiona normal din cauza numărului mare de posturi vacante;
- eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraţilor;
întărirea principiului independenţei procurorilor în activitatea judiciară, prin revenirea la forma anterioară legii nr. 242/2018, propunerea având şi suport constituţional;
- micşorarea pragului de vechime impus procurorilor cu funcţii de conducere de rang înalt, având în vedere realităţile din teren, cât şi exigenţa selecţiei, derivată, inclusiv, din asigurarea unei baze de recrutare/selecţie reprezentative;
- ridicarea la rang de lege a unor proceduri de numire în funcţii de conducere de rang înalt a procurorilor şi restabilirea echilibrului dintre actorii implicaţi în procedura de numire (ministrul justiţiei-Preşedintele României-CSM), cât şi introducerea unor exigenţe relative la: obligativitatea motivării refuzului Preşedintelui României de numire în funcţie, fixarea unui termen de 60 de zile pentru emiterea Decretelor prezidenţiale implicate în procedura numirii/revocării din funcţiile de conducere; posibilitatea atacării în instanţă a Decretului prezidenţial emis în procedură; competenţa de judecată şi limitele acesteia (legalitate şi temeinicie);
- eliminarea restricţiilor care privesc libertatea de exprimare a magistraţilor, introduse prin art. 9(3), aspect cum a fost modificat prin Legea nr. 242/2018;
- eliminarea rolului actual al MFP în contextul procedurii de răspundere materială a magistraţilor pentru erori judiciare;
- creşterea duratei mandatelor funcţiilor de conducere, de la 3 ani la 4 ani, având în vedere, în principal, natura atribuţiilor manageriale fixate prin lege în cazul acestor funcţii;
- desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, context în care proiectul reglementează modul de transfer al cauzelor judiciare la celelalte parchete, situaţia personalului structurii, alte dispoziţii tranzitorii, regimul juridic al diverselor acte procesuale/procedurale efectuate în procedură etc.;
- reglementarea detaliată a motivelor de revocare, precum şi procedura de revocare a procurorilor numiţi în cadrul DNA şi DIICOT, fiind stabilite criterii obiective pentru verificarea modului de exercitare necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei, în acord cu recomandările Comisiei de la Veneţia (opinia 924/2018) şi deciziile CCR (Decizia nr. 33/2018);
- abandonarea soluţiei legislative introduse prin Legea nr. 207/2018, cât priveşte compunerea completelor de judecată în Apel cu un număr de 3 judecători şi revenirea la formula iniţială (2 judecători), având în vedere ineficienţa normei în vigoare din perspectiva asigurării calităţii procesului de deliberare, dar şi în raport de volumul mare de activitate al instanţelor de judecată, prin raportare la numărul de judecători şi la personalul auxiliar de specialitate;
- procedură detaliată de numire în funcţie în cadrul DIICOT/DNA, uniformizând regulile de recrutare/selecţie a procurorilor din cele două direcţii, din perspectiva condiţiilor de numire (pregătire profesională, reputaţie, absenţa sancţiunilor disciplinare în ultimii 3 ani, o vechime de cel puţin 7 ani în funcţia de procuror/judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs organizat potrivit legii prezente şi a regulamentului aprobat prin Ordin al Procurorului General al PICCJ, concursul fiind organizat de DIICOT, respectiv DNA, acesta constând într-un interviu ce urmează a fi transmis în direct prin mijloace de comunicare electronică);
- reformarea sistemului de alegere a membrilor judecători şi procurori ai CSM, prin instituirea unui nou tip de scrutin, în care membrii respectivi sunt aleşi de toţi judecătorii, respectiv de toţi procurorii, la nivel naţional, iar nu doar prin votul magistraţilor din cadrul instanţelor sau parchetelor pentru care se depune candidatura, cum prevede legislaţia în vigoare, modificarea urmărind creşterea gradului de reprezentativitate al membrilor CSM în raport cu întregul corp al magistraţilor
- o inovaţie substanţială este cea cu privire la activitatea viitoare a CSM, după încheierea mandatului actualului CSM;

"Proiectul de lege propune desfăşurarea activităţii CSM în două sesiuni ordinare şi sesiuni extraordinare, la nevoie, în perioada dintre sesiuni membrii CSM care au statut de magistrat urmând să îşi desfăşoare activitatea la instanţe şi parchete, cu excepţia preşedintelui şi a vicepreşedintelui CSM, care urmează să rămână au activitate permanentă. Am propus această soluţie, întâlnită în Olanda, de exemplu, unde justiţia funcţionează foarte bine, plecând de la nevoia menţinerii profesionalismului magistraţilor aleşi în CSM, păstrarea contactului lor cu ceilalţi magistraţi, cu problemele din sistem, creşeterea gradului de coeziune între membrii CSM şi colegii pe care îi reprezintă. Această reformă ar urma să intre în vigoare după încheierea mandatului actualului CSM.", se mentioneaza in proiectul MJ.