• Tweet

Ceea ce a început, la 24 februarie 2022, ca o încercare de "blitzkrieg" a armatei ruse, care a rămas blocată la porţile Kievului, este trei ani mai târziu un război de poziţionare, cu puţine schimbări pe front şi cu un rol important al noilor sisteme de atac şi apărare bazate pe informatică şi inteligenţă artificială.

Războiul din Ucraina este, înainte de toate, "războiul dronelor". Aşa l-a definit, în câteva dintre analizele sale, fostul director al CIA, David Petraeus, care a evidenţiat efortul ucrainean de a contracara cu ajutorul dronelor superioritatea rusă în privinţa armamentului tradiţional şi al navelor din Marea Neagră. Acest război al dronelor din Ucraina a avut un precedent: la sfârşitul anului 2020, Azerbaidjanul şi-a folosit avantajul în folosirea acestor dispozitive fabricate în Turcia, atât pentru atac, cât şi pentru recunoaştere, pentru a câştiga cel de-al doilea război împotriva Armeniei asupra teritoriului azer Karabah, populat la acea vreme majoritar de etnici armeni.

Acest lucru va avea un impact asupra viitorului strategiei militare: "zeci şi sute de mii de vehicule aeriene mici fără pilot vor fi folosite pe câmpul de luptă în următorii ani" şi chiar şi soldaţii vor putea transporta unul pentru uzul lor individual. Ucraina a încercat cu ajutorul dronelor să contracareze avantajul rus în sfera trupelor şi armamentului tradiţional: drone mari de atac în ariergardă, drone de mici demersuri pentru a raporta despre desfăşurarea unităţilor inamice pe front sau poziţiile artileriei, drone "kamikaze" lansate împotriva tancurilor, camioanelor sau grupurilor mici de infanterie şi chiar drone marine.

Potrivit unui raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), un think tank militar care a urmărit cursul războiului, cu raportări zilnice, încă de la începutul său, Ucraina a conceput un proiect numit "Drone Line" ca parte a eforturilor sale de a integra dronele în operaţiunile terestre. Acest lucru permite forţelor ucrainene să creeze zone de exterminare la 10 până la 15 kilometri adâncime, să ofere sprijin aerian constant şi acoperire pentru infanterie şi să detecteze şi să distrugă forţele ruse înainte ca acestea să apuce să se apropie de poziţiile ucrainene.

Potrivit prim-viceministrului apărării al Ucrainei, generalul locotenent Ivan Havriliuk, citat de agenţia de presă Ukrinform, din februarie 2022 Ucraina a introdus peste 1.300 de modele noi de arme, marea lor majoritate fiind drone, în condiţiile în care doar în 2024 au fost aprobate peste 250 de modele noi. În 2024, majoritatea produselor aprobate au fost sisteme aeriene fără pilot, de bruiaj electronic, echipamente de inginerie şi platforme robotice terestre. Mai mult, în iulie 2024, Ucraina a creat aşa-numita unitate Typhoon, care se ocupă de războiul electronic: nu numai că operează cu noile modele de drone şi vehicule robotizate, ci şi contracarează interferenţele şi alte contramăsuri ale ruşilor, foarte eficiente, pentru a împiedica activitatea acestora.

Aceste vehicule robotizate folosesc camere îmbunătăţite cu inteligenţă artificială pentru a detecta poziţiile artileriei inamice sau unităţile mobile de la distanţă, pentru a analiza videoclipuri şi fotografii şi pentru a naviga prin zone urbane dense sau păduri în care operatorii umani ar putea întâmpina dificultăţi. O analiză a revistei ruse "Army Standard" remarca faptul că la începutul anului 2025 decalajul iniţial în privinţa dronelor în favoarea Ucrainei va fi eliminat şi că armata rusă va avea mai multe clase de drone de atac, precum Lancet - foarte puţin vizibilă pentru sistemele de apărare şi cu tehnologie robotică extrem de bine pusă la punct - şi drone cu rază lungă de acţiune, precum Geranium.

La 9 decembrie 2024, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a publicat imagini cu dronele sale navale "Sea Baby" deschizând focul asupra elicopterelor ruseşti care le urmăreau în apropierea Crimeei. Dronele maritime de suprafaţă au devenit o parte importantă a acţiunilor de atac ucrainene în Marea Neagră. Potrivit SBU, Ucraina a folosit acest tip de drone pentru a ataca podul Kerci, care leagă peninsula ucraineană Crimeea, anexată ilegal de Moscova, de Rusia continentală, şi un total de 11 nave ale Flotei Ruse de la Marea Neagră. Cu ele, SBU a încercat să contracareze folosirea navelor ruseşti care încercau să lanseze rachete Kalibr, Onix şi Zircon împotriva oraşelor ucrainene.

Folosirea dronelor marine de către Ucraina a agravat situaţia flotei ruse într-o asemenea măsură - scufundarea crucişătorului Moskva şi avarierea navei-amiral a flotei ruse, Makarov - încât cea mai mare parte a fost nevoită să părăsească portul Sevastopol, din Crimeea, şi să se îndrepte către baza navală Novorosiisk. Dar, ca în toate războaiele, măsurile atrag după sine contramăsuri. Ruşii au echipat navele cu sisteme de apărare antiaeriană şi mitraliere de calibru mare, deşi cea mai bună tactică - recunosc ei - este să le detecteze la punctul lor de concentrare şi să le distrugă.

Într-un raport recent, analiştii IGW ajung la următoarea concluzie: în pofida desfăşurării de noi arme, de neconceput cu câţiva ani în urmă pentru analiştii militari, infanteria este încă importantă. Rusia îşi foloseşte soldaţii în valuri, iar Ucraina trebuie să-şi rezolve problemele de trupe, de moral şi de antrenament pentru a opri avansul rusesc în est, unde au loc cele mai intense lupte, la trei ani de la izbucnirea războiului. Preşedintele american Donald Trump estimează la circa 900.000 de soldaţi pierderile Rusia în războiul din Ucraina, care la rândul ei ar fi pierdut circa 700.000 de soldaţi, scrie presa ucraineană.

Trump a comunicat această estimare într-o intervenţie în faţa presei în Florida, care a avut loc miercuri, când a spus despre preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski că este un "dictator" care nu organizează alegeri întrucât se teme că le va pierde şi i-a reproşat că a preferat să poarte un război cu Rusia în loc să încerce să ajungă la o înţelegere cu aceasta. "Îmi dau seama că Rusia a pierdut 900.000 de soldaţi. Cred că Ucraina a pierdut probabil 700.000. Of! este un lucru teribil. Se văd părţi de corpuri, corpuri şi părţi de corpuri pe tot câmpul, peste tot. Le vedem foarte clar din sateliţi. Iubesc Ucraina, dar Zelenski a făcut o treabă teribilă. Ţara sa este zdrobită şi milioane şi milioane de oameni au murit degeaba, şi nu poţi pune capăt unui război dacă nu discuţi cu ambele părţi", a spus Trump, conform unui transcript al declaraţiei sale.

Preşedintele Zelenski a susţinut la începutul lunii februarie că aproximativ 45.100 de soldaţi ucraineni au fost ucişi în războiul provocat de invazia rusă şi circa 370.000 au fost răniţi, un bilanţ considerat de comentatori ca fiind subevaluat, cel puţin în privinţa deceselor. Zelenski a adăugat că există o problemă în stabilirea numărului soldaţilor dispăruţi. Potrivit cotidianului american Wall Street Journal, o estimare confidenţială ucraineană, care datează însă de la începutul anului trecut, indica numai până atunci circa 80.000 de morţi şi aproximativ 400.000 de răniţi în rândurile armatei ucrainene.

În tabăra rusă, în lipsa oricăror date oficiale, portalul Mediazona şi serviciul rus al BBC au estimat numărul deceselor confirmate la peste 91.000, evaluare de asemenea probabil sub situaţia reală şi făcută pe baza informaţiilor publice, cum ar fi comunicatele oficiale, a rubricilor necrologice şi a anunţurilor de pe reţelele de socializare privind decesele, împreună cu observaţiile din cimitire. De asemenea, Comitetul Internaţional al Crucii Roşii (CICR) a anunţat joia trecută că aproximativ 50.000 de persoane au fost date dispărute de familiile lor din Ucraina sau Rusia de când a început războiul, circa 90% dintre cei dispăruţi fiind militari.

După o primă convorbire telefonică oficială desfăşurată miercurea trecută, Donald Trump şi omologul său rus Vladimir Putin au anunţat iniţierea de discuţii pentru soluţionarea negociată a războiului provocat de invazia rusă în Ucraina. A urmat săptămâna aceasta, marţi, o reuniune ruso-americană la Riad, la finalul căreia şefii diplomaţiilor rusă şi americană, Serghei Lavrov şi Marco Rubio, au anunţat iniţierea unui proces de normalizare a relaţiilor ruso-americane, prin stabilirea unui mecanism de consultări pentru a aborda elementele "iritante în relaţiile bilaterale", şi de asemenea lansarea unui proces de negociere pentru soluţionarea războiului ruso-ucrainean, Washingtonul şi Moscova urmând să-şi desemneze în acest scop echipe de negociatori.