• Tweet

O taxă pe avere în UE, sfârşitul capitalismului în SUA şi o criză majoră de sănătate cauzată de medicamentele pentru obezitate sunt doar câteva dintre predicţiile prezentate de Saxo Bank.

Predicţiile se concentrează pe "o serie de evenimente improbabile, dar subapreciate" care, dacă ar avea loc, "ar trimite unde de şoc pe pieţele financiare". Banca a făcut un set de predicţii în fiecare an şi unele s-au adeverit sau cel puţin s-au apropiat. În 2015, Saxo a prognozat că Regatul Unit va vota pentru părăsirea Uniunii Europene în urma unui succes al unui Partid pentru Independenţa al Regatului Unit, a prezis că Germania va intra într-o recesiune în 2019, pe care ţara a evitat-o la limită, şi a pariat că bitcoin va experimenta o creştere fulgerătoare în 2017.

Întrucât Uniunea Europeană necesită mai multe finanţări pentru o serie de obiective politice pe termen lung, inclusiv atenuarea schimbărilor climatice, îngrijirea sănătăţii, educaţia şi războiul din Ucraina, şeful Strategiei de capitaluri proprii al Saxo Bank, Peter Garnry, a sugerat că liderii blocului ar putea implementa un impozit pe avere de 2%. Acest lucru ar deveni mai probabil dacă populaţia "îşi dă seama de cât de puţine taxe plătesc miliardarii", a speculat el, cu tulburările sociale care fierb adesea pe tot continentul.

Citând Raportul global de evaziune fiscală 2024, Garnry a remarcat că UE are 499 de miliardari (în termeni de dolari SUA), care plătesc cel mai mic impozit personal ca procent din avere în comparaţie cu miliardarii din America de Nord şi Estul Asiei. "Miliardarii din Franţa au o rată a veniturilor înainte de impozitare la egalitate cu miliardarii americani, în ciuda faptului că întreaga populaţie plăteşte în medie impozite între 46-50%, încălcând principiul de bază al reciprocităţii. În Olanda este şi mai bine să fii miliardar deoarece cota medie de impozitare este sub ceea ce plătesc miliardarii americani", a remarcat Garnry.

Un impozit pe avere de 2% pentru miliardarii din UE ar strânge 42 de miliarde de euro (45,5 miliarde de dolari) pentru finanţarea obiectivelor cheie ale politicii, în timp ce o taxă mai largă de 2% asupra multimilionarii ar putea ridica aceasta la 100-150 de miliarde de euro, a estimat Garnry. "Versiunea modernă din UE a lui Robin Hood trimite unde de şoc în industria de lux europeană. Studii recente au arătat o corelaţie puternică între căutarea articolelor de lux şi nivelurile de venituri şi inegalitatea bogăţiei", a prezis Garnry.

"Noul impozit pe avere al Comisiei Europene reduce imediat aşteptările pieţei pentru cererea de bunuri de lux în viitor, iar investitorii renunţă la acţiunile europene de lux." Acest lucru ar face ca acţiunile gigantului francez de lux LVMH, a doua mare companie europeană după capitalizarea bursieră, să scadă cu 40%, în timp ce producătorii de vehicule de lux, precum Porsche şi Ferrari, ar avea de suferit şi ei, speculează raportul.

Succesul noilor medicamente pentru obezitate GLP-1 a fost un punct cheie în 2023, popularul Wegovy propulsând compania daneză Novo Nordisk peste LVMH, ca cea mai valoroasă companie cotată la bursă din Europa. Dar strategii Saxo au spus că acest lucru creează un risc ca dependenţa de astfel de medicamente să crească în măsura în care populaţiile reduc exerciţiile fizice şi cresc consumul de junk food. În cazul în care acest lucru coincide cu opinia tot mai puternică a guvernelor şi asigurătorilor de sănătate din SUA că medicamentele anti-obezitate pot economisi din costuri, cererea ar putea creşte vertiginos şi ar depăşi cu mult oferta, lăsându-i fără acces pe cei care au început o serie de tratament şi, prin urmare, expuşi acestei schimbări în obiceiurile de viaţă.

"Ratele globale de obezitate la adulţi cresc de la actualul 39% la 45% în 2024, aducând o serie de alte efecte secundare, cum ar fi o creştere a incidenţei diabetului zaharat sau chiar o creştere a bolilor de inimă, mai multe leziuni din cauza forţei musculare reduse şi în general reducerea eficienţei sistemului imunitar. Creşterea bolilor şi a zilelor de boală fac ca productivitatea globală să scadă", anticipează Garnry şi colegul strateg Charu Chanana în raport.

Pe un fundal geopolitic din ce în ce mai incert, strategul senior al Saxo pentru venituri fixe, Althea Spinozzi, a emis ipoteza că guvernul SUA ar putea fi obligat să mărească în continuare cheltuielile pentru apărare, în timp ce Rezerva Federală ar putea fi nevoită să înăsprească politica monetară pe fondul unui al doilea val de inflaţie.

Pentru a evita tulburările sociale, Congresul SUA ar putea fi forţat să crească cheltuielile fiscale, trimiţând deficitul bugetar peste 10% din PIB, ceea ce înseamnă că guvernul trebuie să stimuleze urgent cererea de titluri de Trezorerie ale SUA. "Atenţia se îndreaptă către piaţa de valori, unde "Şapte magnifici" au devenit acum doisprezece, datorită unei recesiuni ratate şi programelor de sprijin guvernamentale îndreptate către creditori şi proprietari", a spus Spinozzi.

În prezent, grupul cuprinde Apple, Amazon, Alphabet, Meta, Microsoft, Nvidia şi Tesla. "Sunt pe cale să se alăture clubului Eli Lilly, Novo Nordisk, JPMorgan Chase, LVMH şi ASML. Pe măsură ce "cei 12 titani" îşi multiplică evaluările în câteva luni, inegalitatea creşte între investitori şi non-investitori." Înţelegând că stabilitatea politică depinde de capacitatea sa continuă de a finanţa un deficit uriaş prin emisiunea de trezorerie a SUA, scăzând astfel ratele dobânzilor, guvernul trebuie să sporească atractivitatea obligaţiunilor interne faţă de acţiuni.

"Sub presiuni intense din partea Casei Albe, Congresul face castigurile de capital si veniturile din dobânzi ale Trezoreriei SUA scutite de impozitare. Cu datoria guvernamentală în mâinile investitorilor autohtoni, costul finanţării devine mai puţin volatil. Această mişcare dramatică marchează sfârşitul capitalismului, deoarece banii se rotesc de la corporaţiile private la public, iar deţinerea de active mai riscante devine mai scumpă. În mod contraintuitiv, cei "Doisprezece Titani" îşi consolidează dominaţia pe piaţă, deoarece beneficiază de costuri mai mici de finanţare pe termen lung, în timp ce restul pieţei de valori se prăbuşeşte", a speculat Spinozzi.