Topul țărilor UE în care nu e indicat să locuieşti, pentru că e mai rău ca în România

Postat la: 14.09.2020 | Scris de: ZIUA NEWS

România are printre cele mai bune condiţii de locuit din Uniunea Europeană, din punct de vedere al stării acoperişurilor, pereţilor şi podelelor, potrivit unei analize efectuate de INS în baza datelor centralizate de Eurostat.

Statistica prezintă, procentual, problemele gospodăriilor din toate statele membre, respectiv scurgeri prin acoperiş sau pereţi, igrasie, tocuri de ferestre, pereţi sau podele deteriorate. Potrivit acesteia, doar 10,1% din locuinţele din România au astfel de probleme, faţă de 30,2% în Cipru, 22,5% în Ungaria, 26,9% în Portugalia, 17,6% în Marea Britanie, ţara noastră plasându-se pe locul 6 din 28, cu 10,1%, faţă de media UE de 13,9%. La polul opus, cu cele mai mici probleme de locuit se află Finlanda, cu doar 4,6% dintre locuinţe care prezintă infiltraţii sau igrasie, Slovacia, cu numai 5,1% dintre gospodării, Malta cu 7,1% şi Cehia cu 7,7% dintre locuinţe cu probleme.

Institutul Naţional de Statistică a realizat şi un top al statelor din punct de vedere al cheltuielilor pe care gospodăria nu şi le poate permite, acesta incluzând cheltuieli cu menţinerea unei temperaturi adecvate în locuinţă, plata unei săptămâni de vacanţă, dar şi „luxul" de a mânca o dată la două zile carne sau peşte. Astfel, statele care au cel mai mare procent de gospodării care nu îşi permit cheltuieli cu menţinerea temperaturii adecvate în locuinţă sunt Bulgaria (33,7% din gospodării), Grecia (22,7% dintre locuinţe), Lituania (27,9%), Cipru (21,9%), Portugalia (19,4%) şi Italia (14,1%) stau cel mai prost.

La polul opus, statele care nu au astfel de probleme sunt Austria, cu doar 1,6% din locuinţe care nu-şi permit cheltuieli cu menţinerea temperaturii, Finlanda (1,7%) şi Olanda (2,2%). În acest top, România se află pe locul 24 din 28, cu 9,6% din locuinţe care nu-şi permit cheltuielile cu menţinerea temperaturii. Media la nivel european privind gospodăriile care nu-şi permit menţinerea temperaturii în locuinţă este de 7,3%. Pe ultimul loc dintre cele 28 de state membre privind plata unei săptămâni de vacanţă se află România, cu 58,9%, faţă de 28,9% media în UE. Următoarea poziţie este ocupată de Croaţia (51,3%), Grecia şi Cipru, cu acelaşi procent - 51%, Italia (44,4%) şi Ungaria (43%). La polul opus, cel mai bine stau Suedia (9,7%), Luxemburg (10,6%) şi Austria (12,4%).

Cele mai negre statistici privind cheltuielile pe care gospodăriile nu şi le pot permite privesc consumul a cel puţin un fel de mâncare cu carne sau peşte o dată la 2 zile, unde România ocupă penultima poziţie din clasament, cu 16,3% dintre gospodării, după Bulgaria cu 31,4% dintre familii. Spre comparaţie, media la nivelul statelor membre UE este de numai 7%. Procente mai mari de 10% dintre gospodării care nu-şi permit astfel de cheltuieli sunt în Slovacia (15,1%), Lituania (14,5%), Ungaria (12,3%), Letonia (11,8%), Grecia (11,6%), Italia (11,1%), Croaţia (10,1%). Astfel de probleme sunt rar întâlnite în Suedia şi Danemarca (1,5%), Irlanda (1,6%), Cipru (2%) Olanda (2,1%), Luxemburg (2,2%), Portugalia (2,4%).

Locuinţa reprezintă un element foarte important în definirea standardului de viaţă al unei gospodării, atât din punct de vedere al caracteristicilor tehnico-constructive şi funcţionale, cât şi sub aspectul cheltuielilor impuse de întreţinerea ei. În anul 2019, majoritatea locuinţelor din România (95,4%) erau proprietate personală. Ponderea gospodăriilor chiriaṣe este mai mare cu 2,4 puncte procentuale în mediul urban faṭă de mediul rural. Mai mult de jumătate din gospodării (60,8%) trăiesc în locuinţe individuale separate, proporţia fiind puternic influenţată de mediul rural, restul gospodăriilor regăsindu-se în imobile cu mai multe locuinţe (37,8%).

Imobilele în care se găsesc locuinţele gospodăriilor sunt aproape în totalitate de tipul casă individuală separată în cazul mediului rural (97,7%) şi preponderent, apartamente în imobile cu mai multe locuinṭe (69,6%) în cazul mediului urban. Din distribuţia gospodăriilor după numărul de camere al locuinţei principale, se constată că mai mult de jumătate trăiesc în locuinţe cu 3-5 camere (54,7%). O pondere semnificativă o deţin şi gospodăriile care îşi desfăşoară traiul în locuinţe cu 1-2 camere (42,8%). Dacă în mediul urban ceva mai mult de jumătate din gospodării (57,0%) ocupă locuinţe mici, de 1-2 camere, în mediul rural mai mult de ṣapte din zece gospodării ocupă locuinţe formate din 3 sau mai multe camere.