• Tweet

Evoluţia epidemică din ţara noastră a devenit îngrijorătoare, după numărul de noi cazuri, decese şi pacienţi în stare gravă, astfel încât tot mai mulţi medici sunt de părere că asistăm deja la un al doilea val de infectări în anumite judeţe ale ţării.

Evoluţia pandemiei de COVID-19 în România a continuat într-un trend negativ în ultimele zile, fiind observată nu doar o creştere a numărului de îmbolnăviri, dar şi a numărului de decese zilnic, cât şi a pacienţilor în stare gravă. În acest context, dar şi ţinând cont de faptul că în ultima perioadă mai multe spitale din ţară au anunţat că sunt aproape de capacitatea maximă de internare a pacienţilor cu COVID-19, unii medici sunt de părere că asistăm deja la un val secund de infecţii, în special în anumite zone ale ţării.

Bilanţul total al persoanelor confirmate în România cu noul coronavirus a ajuns, duminică, la 26.313 cazuri, după ce în ultimele 24 de ore au fost confirmate alte 291 de noi îmbolnăviri. Deşi numărul de cazuri noi este mai scăzut faţă de ziua precedentă, în contextul în care au fost efectuate 7.291 de teste, procentul testelor pozitive de 4% arată o creştere semnificativă faţă de zilele din săptămâna precedentă. Mai mult, ultimele 24 de ore au arătat şi o creştere semnificativă a numărului de decese, 23 - un bilanţ zilnic mai ridicat fiind înregistrat în urmă cu şase săptămâni, pe 16 mai.

Potrivit autorităţilor, rapoartele arată şi o creştere importantă în ceea ce priveşte numărul pacienţilor în stare gravă, internaţi la secţiile de terapie intensivă, acesta ajungând la 217, faţă de 199, câţi erau în zilele precedente. Este o valoare ce nu a mai fost observată din 15 mai, atunci când la terapie intensivă erau internate 219 persoane. Numărul este apropiat de maximul de 288 de pacienţi internaţi la ATI înregistrat în 22 aprilie. În ceea ce priveşte numărul pacienţilor vindecaţi, acesta a ajuns duminică la 18.814, reprezentând 71,5% din totalul cazurilor, după ce alte 284 de persoane au fost externate. Astfel, numărul cazurilor active din ţara noastră a ajuns la 5.887, într-o uşoară scădere faţă de acum două zile când erau 5.937, dar departe de minimul de 4.444 înregistrat în data de 8 iunie.

Medicul Virgil Musta, specialist în cadrul Spitalului „Victor Babeş" din Timişoara, unul din spitalele care au înregistrat una din cele mai ridicate rate de vindecare a pacienţilor COVID-19, este de părere că numărul ridicat de cazuri înregistrat în ultima săptămână ne arată că aşa-numitul val secund al pandemiei a început deja să lovească în unele judeţe din ţară. „Asistăm deja la un val doi în anumite zone ale ţării. Dacă ne uităm la Braşov, numărul de cazuri este mai mare decât în perioada acută a pandemiei. Noi, în judeţul Timiş, din fericire, stăm bine, avem un număr foarte mic de cazuri, dar dacă nu vom fi precauţi şi nu vom înţelege că trebuie să respectăm regulile, sigur vom avea şi un al doilea val. Sunt zone în ţară în care numărul de cazuri a crescut chiar alarmant, cum sunt Braşovul, Bucureştiul, unde riscul de sufocare a sistemului de sănătate este deja prezent. Asta din cauză că oamenii nu înţeleg că există virus, că există transmitere, că trebuie să respectăm regulile şi că dacă nu le respectăm riscăm să ne relaxăm cu reguli mai stricte", a precizat acesta.

Suceava rămâne judeţul cu cele mai multe cazuri, 3.998, cu 8 noi îmbolnăviri în ultima zi şi alte 257 în ultimele două săptămâni. Municipiul Bucureşti este pe locul secund cu 3.030 de cazuri, cu 24 de noi îmbolnăviri doar în ultima zi şi peste 600 în ultimele două săptămâni. O evoluţie negativă în ultimele zile a fost înregistrată în special la Braşov, pe locul trei cu 1.409 cazuri, cu peste 387 de noi cazuri în ultimele 14 zile. Un alt judeţ unde numărul cazurilor a crescut în ultimele zile este Argeş, din cele 744 de cazuri, 389 au fost confirmate în ultimele două săptămâni. Judeţele unde nu s-au înregistrat alte noi îmbolnăviri în ultima zi sunt Arad, Bihor, Caraş-Severin, Călăraşi, Giurgiu, Ilfov, Satu Mare, Teleorman, Timiş, Tulcea şi Vâlcea.

Sunt zone în ţară în care numărul de cazuri a crescut chiar alarmant, cum sunt Braşovul, Bucureştiul, unde riscul de sufocare a sistemului de sănătate este deja prezent.

Echipa de cercetare MedLife a anunţat că, potrivit rezultatelor ultimului studiu realizat de experţii săi, prin care a obţinut o serie de informaţii asupra întregului genom al virusului SARS-CoV-2 care circulă în România, este foarte puţin probabil ca pacienţii care au trecut prin boală să se poată reinfecta. Cercetătorii au constatat că originea virusului SARS-CoV-2 care circulă pe teritoriul ţăii noastre se află în Wuhan, virusul din România având identitate de secvenţă de 99,97% cu virusul original identificat în China (în medie au fost identificate 9 mutaţii per genom, numărul maxim fiind de 13). „Pe lotul nostru de studiu s-a observat că în fiecare focar diversitatea genetică a virusurilor este relativ mică, fiind detectate diferenţe notabile mai degrabă între focare, ceea ce înseamnă că în fiecare focar au fost puţini oameni care au adus virusul din afara ţării, transmiterea virusului fiind în mare parte intracomunitară. Acest lucru se datorează, probabil, şi restricţiilor de circulaţie impuse în această perioadă. Gena S este cea mai importantă genă pentru infecţiozitatea virusului întrucât codifică o proteină ce se leagă direct de receptorul de pe suprafaţa celulelor umane, aceasta fiind deseori ţinta unui răspuns imun antiviral. Mutaţiile identificate de echipa noastră la nivelul genei S nu susţin teoria legată de faptul că virusul ar fi capabil de reinfecţie. În viitor însă situaţia s-ar putea modifica", a declarat biologul Dumitru Jardan.

Experţii susţin că în perioada următoare curba infectărilor cu noul coronavirus va continua să crească şi că autorităţile, dar şi mediul de afaceri ar trebui să privească cu mare precauţie relaxarea suplimentară a restricţiilor ce previn răspândirea acestei boli.
Ce se întâmplă cu cele 67.000 de persoane aflate în izolare după decizia CCR

Potrivit ultimelor date oficiale, în ţara noastră se află în carantină instituţionalizată circa 950 de persoane şi aproape alte 67.000 în izolare la domiciliu, sub monitorizare medicală. Decizia de joi a Curţii Constituţionale (CCR) prin care a definit ca neconstituţională instituirea, prin ordin al ministrului Sănătăţii, a carantinei pentru persoanele care intră pe teritoriul României din zonele afectate, riscă să creeze noi dificultăţi pentru autorităţi, asemenea deciziei CCR prin care amenzile date în perioada stării de urgenţă au fost declarate neconstituţionale. Experţii în drept susţin că decizia Curţii era previzibilă, în contextul în care restrângerea drepturilor şi libertăţilor nu se poate face decât prin lege. „Curtea nu a declarat neconstituţională efectiv izolarea la domiciliu, ci doar faptul că acest lucru s-a făcut prin ordin de ministru şi nu prin lege. Oamenii trebuie să înţeleagă că nu numai dreptul lor la liberă circulaţie trebuie să-l apere Guvernul, ci şi dreptul celorlalţi la sănătate mai ales în situaţia în care un om infectat, chiar dacă este fără simptome, răspândeşte virusul. Ordinul prin care aceşti oameni au fost internaţi este încă în vigoare, până la publicarea deciziei Curţii în Monitorul Oficial. Până atunci, autorităţile au timp să găsească soluţii, în speţă să adopte o lege prin care să spună ori că asimptomaticii sunt lăsaţi acasă, ori să spună că sunt internaţi la spital, o lege pentru carantinarea şi izolarea persoanelor. Tot ceea ce a fost declarat ca neconstituţional ca ordin al ministrului trebuie regândit şi rereglementat. Până la intrarea în vigoare a deciziei CCR, autorităţile trebuie să rezolve problema, pentru că dacă atunci nu avem în vigoare o altă reglementare, oamenii vor pleca din izolare, vor pleca din carantină", este de părere Augustin Zegrean, fostul preşedinte al CCR.

Ca regulă, motivarea deciziilor Curţii se face după câteva săptămâni, însă acest lucru se poate întâmpla şi după o săptămână, cum a fost şi cazul deciziei CCR prin care au fost declarate neconstituţionale amenzile din perioada stării de urgenţă. Pe de altă parte, atât premierul Ludovic Orban, dar şi ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, au susţinut că Guvernul are baza legală pentru instituirea carantinării persoanelor.