Uimitoarele origini ale europenilor: De la vânători cu piele închisă la orientali şi călăreţi nomazi!

• Tweet

Noile cercetări genetice prezintă o istorie suprinzătoare a originii popoarelor europene de astăzi. Specialiştii spun că la formarea europenilor moderni au contribuit, în principal, trei tipuri de populaţii, venite din zone diferite ale lumii.

Formarea populaţiilor europene a fost un proces de lungă durată care a implicat o sinteză culturală şi etnică complexă desfăşurată între populaţii venite din zone foarte diferite. Cine şi-ar fi putut imagina, de exemplu, că pot exista gene comune între europeni şi ameridienii din preeriile nord- americane sau între locuitorii Orientului Mijlociu şi cei ai Germaniei, de exemplu. Studiile genetice efectuate în ultimii 10 ani au schimbat total percepţia asupra modului în care s-au format europenii moderni şi totodată demonstrează că puritatea etnică europeană este de fapt un lucru cât se poate de hilar, din punct de vedere ştiinţitific.

Noile studii arată că la baza formării europenilor au stat trei tipuri de populaţii, inclusiv cele venite din Siberia sau Orient. În anul 2014, un grup de cercetători coordonaţi de profesorul David Reich de la Harvard Medical School, au publicat o lucrare de specialitate prin care schimbă total percepţia publică privind structura genetică a europenilor dar şi percepţia despre modul în care arătau părinţii europenilor. Studiile au fost efectuate pe baza secvenţierii genomului a nouă europeni străvechi, din Scandinavia, Luxemburg şi Germania, dar şi a europenilor de astăzi. Studiile au fost mai apoi extinse.

Dacă iniţial s-a crezut că europenii s-au format prin amestecul unor populaţii indo-europene cu agricultorii neolitici, acum dovezile genetice arată că lucrurile sunt mai complicate şi puţin diferite. În urma cercetărilor, profesorul Reich dar şi colectivul din care a făcut parte, arată că la baza formării europenilor de astăzi, au stat trei tipuri de populaţii. Prima populaţie implicată în procesul de formare al europenilor, a fost cea reprezentată de vânătorii paleolitici. Aceştia au ajuns, din Africa, pe continentul european, acum 40.000 de ani. Noile studii arată că zestrea lor genetică s-a îmbogăţit în multe cazuri şi cu cea a altor hominizi.

Studiile genetice arată că omul modern s-a împerecheat inclusiv cu Omul de Neanderthal, cu Denisovani dar şi cu alţi hominizi. Aceştia au fost vânătorii care au supravieţuit testului selecţiei naturale, reuşind să treacă de Era Glaciară dar şi de toate celelalte provocări. Singura specie de hominizi învingătoare în lupta cu supravieţuirea. Aceşti vânători nomazi care urmăreau turmele de ierbivore şi foloseau doar unelte de piatră, au fost primii strămoşi ai europenilor arată noile studii genetice. Erau răspândiţi pe tot continentul şi arată total diferit de ceea ce şi-au imaginat timp de mai bine de un secol, oamenii de ştiinţă.

Deşi se credea că erau cu pielea albă, în realitate clanurile de vânători paleolitici, strămoşi ai europenilor de astăzi, aveau de fapt pielea închisă la culoare, chiar neagră spun unii specialişti. În schimb aveau ochii de culoare albastră. Un individ care astăzi nu mai există dar care şi-a lăsat zestrea genetică moştenire, pentru generaţiile de astăzi.

Motivul pentru care aceşti vânători aveau pielea închisă este explicat ştiinţific. Specialiştii arată că acestora le lipseau genele SLC24A5 şi SLC45A2, prezente la indivizii cu pielea deschisă. Totodată vânătorii paleolitici mâncau mai ales carne, aşa că absorbţia de vitamina D se producea prin alimentaţie, nu aveau nevoie de o piele deschisă, pentru a o primi prin expunerea la soare.

A doua populaţie care a intrat în această sinteză, conform studiilor genetice, provine din zona anatoliană, adică din Turcia de astăzi, dar probabil şi din Siria şi întreaga zonă fertilă orientală din zona Mării Mediterane dar şi Orientul Mijlociu. Aşa cum arăta şi reputatul specialist Collin Renfrew, acum câteva decenii, în Anatolia şi zonele apropiate din Orient, s-a născut civilizaţia agrară, acum aproximativ 9-10.000 de ani în urmă. Din motive puţin cunoscute, o parte a acestor populaţii de agricultori primitivi, care încă foloseau unelte şi arme din piatră, au plecat către Europa.

Au început să colonizeze sud-estul Europei, au străbătut Balcanii, au trecut Dunărea şi mai apoi s-au răspândit pe aproape tot continentul. În drumul lor, fie au dizlocat, fie s-au amestecat cu populaţiile de vânători paleolitici. Nou-veniţii, din Orient, pe lângă faptul că erau purtătorii unei noi civilizaţii, parte a revoluţiei agrare neolitice, cea care va schimba întregul continent, aceştia purtau şi genele responsabile pentru apariţia indivizilor cu piele deschisă. Pe scurt, în timp ce vânătorii paleolitici aveau pielea închisă şi ochi albaştri, triburile de agricultori orientali aveau pielea albă, dar părul şi ochii închişi la culoare.

Ambele tipologii au fost găsite de specialişti în componenţa genetică a europenilor de astăzi. Noi veniţi din Turcia de astăzi au creat importantele civilizaţii agrare mai ales din Europa Centrală şi de sud-est. În fine, cea de-a treia componentă care stă la baza geneticii europenilor de astăzi este destul de misterioasă. Pe baza culturii materiale rămase, dar şi a testelor genetice s-a ajuns la concluzia că este vorba despre triburi de călăreţi şi păstori nomazi, veniţi de undeva din preajma munţilor Caucaz.

Aceştia au pornit din stepele nord-pontice într-o mişcare rapidă de migraţie către Europa. Fie au ocupat prin cucerire teritoriile agricultorilor neolotici, fie s-au aşezat paşnic alături de aceştia. S-a constatat pe baza mormintelor, sub formă de gropi, lăsate de aceşti călăreţi pe o bună parte din teritoriul Europei, că majoritatea veniţi în această mişcare de migraţie erau bărbaţi şi totodată făceau parte dintr-o societate războinică. Aveau multe arme şi erau lucrate din bronz, un material superior, pietrei, mai ales pe tărâm militar. Este evident că nu le-a fost greu, stăpânind arta călăritului dar şi cea a metalurgiei, să supună populaţiile de agricultori europene.

Se presupune că aceştia erau purtători ai culturii de tip Yamnaya, dar există păreri care arată că este posibil să fi provenit şi din aria culturală Maikop. În orice caz, alături de vânătorii paleolitici şi de agricultorii orientali, aceste triburi de călăreţi-războinici din stepele nord-pontice, cu origini probabil caucaziene sau siberiene, au format baza genetică a europenilor de astăzi. Călăreţii de stepă au adus cu ei, ca şi zestre genetică, statura înaltă specifică europenilor, părul deschis la culoare dar şi toleranţa la lactoză.