Un vaccin produs din saliva ţânţarilor poate opri viitoarele epidemii

Postat la: 12.06.2020 |

Privind sculptura uriaşă a unui ţânţar, aflată la nord-vest de Phnom Penh (Cambodgia), Jessica Manning, cercetător în cadrul Institutului Național al Alergiilor și Bolilor Infecțioase din SUA, a avut o viziune inedită, în urmă cu cinci ani, relatează Reuters.

Şi-a imaginat cum un vaccin produs din saliva țânțarului ar putea ajuta la stoparea următoarelor epidemii, scrie Clare Baldwin. Era preocupată de găsirea unor soluţii medicale contra malariei. Şi-a schimbat brusc punctul de vedere. S-a gândit cum proteina din saliva ţânţarului ar putea ajuta la producerea unui vaccin universal împotriva tuturor patogenilor pe care îi poartă ţânţarii: malaria, febra dengue, chikungunya, Zika, febră galbenă, viruși West Nile, Mayaro şi oricare ar mai putea apărea.

Joi, prestigioasa publicaţie britanică The Lancet a publicat rezultatul primei cercetări ale echipei sale: primul studiu clinic efectuat vreodată despre un vaccin produs din saliva ţânţarilor împotriva bolilor produse de aceştia la oameni. Studiul a demonstrat că proiectatul vaccin a declanșat răspunsurile anticorpilor și a celulelor umane.

Michael McCracken, un cercetător neimplicat în studiu, a numit rezultatele preliminare drept „fundamentale". McCracken lucrează la Institutul de Cercetări al Armatei Walter Reed din Maryland. El studiază de mai mulţi ani răspunsurile imune la virusurile purtate de țânțari. „Țânțarii sunt probabil cele mai mortale animale de pe Pământ," a comentat el. Numai malaria ucide peste 400.000 de oameni în fiecare an, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. Din cauza încălzirii globale, țânțarii, obişnuiţi să trăiască la tropice, se mută în fiecare an tot mai în nord.

Pandemia COVID-19 a atras atenţia opiniei publice asupra bolilor infecțioase și a cercetărilor pentru noi vaccinuri. Agenții patogeni transmişi de țânțari îngrijorează de mai mult timp planeta. Noul coronavirus, care se crede că are originea în lilieci, a infectat până în prezent peste 7,4 milioane de oameni și a ucis aproape 420.000 în toată lumea. Banca asiatică de dezvoltare estimează că pandemia ar putea costa economia globală până la 8,8 trilioane de dolari.

Ceea ce caută Manning se numește un vaccin pe bază de vector. Un vector este organismul viu - precum un țânțar - care transmite un agent patogen precum malaria - la oameni sau de la animale la oameni. Toate vaccinurile existente pentru oameni vizează un agent patogen. Manning merge după vector. Ideea ei este să găsească un stimul pentru sistemul imunitar pentru a recunoaște proteinele din saliva ţânţarului și a da o replică prevenirii infecţiei cu virusurile provenite de la el.

Oamenii de știință sunt preocupaţi de acest subiect de mai mulţi ani. Un studiu efectuat pe macaci, publicat în 2015, a arătat că vaccinarea cu salivă de ţânţari a redus dimensiunea leziunilor provocate de leishmanioză şi încărcătura parazitologică. Un altul, efectuat asupra șoarecilor, publicat în 2018, a demonstrat că imunizarea cu produse derivate din saliva ţânţarilor anofeli a redus îmbolnăvirea cu malarie.

Un alt raport ştiinţific, efectuat pe baza cercetărilor pe şoareci, de anul trecut, arăta că saliva țânțarului Aedes îmbunătățelte supraviețuirea animalelor infectate cu virusul Zika. Studiul publicat în The Lancet a fost realizat în 2017.

La Clinica Bethesda, Maryland, s-a trecut la teste pe oameni. Au participat 49 de voluntari sănătoși. Voluntarii au fost repartizați aleatoriu. Unii au primit placebo, iar alţii una dintre versiunile vaccinului. După câteva săptămâni, țânțarii înfometați au fost așezați pe brațele participanților la studiu. Studiul a măsurat răspunsul imun la proteinele din saliva țânțarului, dar nu a implicat agenți patogeni.

Sunt necesare mai multe testări pentru a valida efectul vaccinului asupra celor infectaţi cu agenții patogeni purtaţi îndeobşte de ţânţari. Nu au fost identificate probleme majore, spune corespondentul Reuters. Unui singur participant la studiu i s-a înroşit pielea pe o suprafaţă de 8 centimetri în jurul locului de injecție și a fost tratat cu steroizi și antihistaminice.

„Nu sunt atât de îngrijorat de roșeață, cât aș fi fost dacă apărea ceva sistemic, precum febră, dureri de cap, dureri musculare, greață sau vărsături", a spus Stephen Thomas, un expert în boli infecțioase de la SUNY Upstate Medical University, care nu a fost implicat în studiu. Thomas a lucrat anterior la Departamentul Apărării al SUA și a ajutat la gestionarea programelor de vaccinuri contra Ebola, a virusului dengue și a virusului Zika.

Un alt om de știință de la Universitatea din Maryland cercetează o formulă de vaccin diferită, tot din saliva de ţânţar. Între timp, Manning s-a întors în Cambodgia. Ea lucrează la secvenţierea genomică a agenţilor patogeni găsiți în țânțarii Aedes și Culex, dintre care unii pot infecta oamenii. A descoperit ceva îngrijorător. „Aceşti ţânţari poartă o mulțime de viruși diferiți de cei pe care îi ştim deja,"a comentat reporterului Reuters.