A fost identificată gena care prelungește viața: cum funcționează Mytho

Postat la: 22.06.2024 |

După nouă ani de muncă, o echipă de cercetători condusă de Universitatea din Padova a identificat o nouă genă care joacă un rol-cheie în longevitate. Sarcina sa este de a controla unul dintre mecanismele care stau la baza îmbătrânirii celulare.

Există o nouă genă în spatele îmbătrânirii celulare. Se numește Mytho și a fost identificată de o echipă internațională de cercetare condusă de doi cercetători italieni, după nouă ani de muncă în laborator: profesorul Marco Sandri, conferențiar în cadrul Departamentului de Științe Biomedicale de la Universitatea din Padova, și profesorul Eva Trevisson, genetician în cadrul Departamentului de Sănătate a Femeii și a Copilului de la Universitatea din Padova.

Gena nou identificată are într-adevăr un rol important în reglarea mecanismelor celulare, acționând ca un aliat fundamental al longevității noastre. Proiectul a fost, de fapt, finanțat parțial de programul Planului național pentru recuperare și reziliență (PNRR) dedicat studiului îmbătrânirii, AGE-IT (Ageing Well in an Ageing Society). Aici am vorbit despre rolul alimentației asupra longevității.

Când cercetătorii autori ai acestui studiu, publicat în Journal of Clinical Investigation în urmă cu nouă ani, s-au reunit pentru a începe munca, aveau deja un obiectiv clar: să studieze genomul uman pentru a identifica gene necunoscute implicate în mecanismele care controlează proteinele și anumite componente celulare cunoscute sub numele de organite.

După o serie de teste, echipa s-a concentrat asupra unei gene care se caracteriza prin faptul că era prezentă la mai multe specii de animale în afară de om, aspect care o făcea și mai ușor de studiat. Observând gena selectată în laborator și supunând-o unor tehnici speciale de manipulare genetică, cercetătorii au reușit în cele din urmă să confirme rolul genei în îmbătrânirea celulară.

Cercetătorii au putut determina modul în care gena afectează îmbătrânirea studiind ce se întâmplă prin modificarea acesteia la Caenorhabditis elegans, un vierme adesea utilizat în laborator ca model animal în studiile privind îmbătrânirea celulară.

Cercetătorii au văzut că inhibarea acestei gene a declanșat un proces de senescență celulară prematură - adică celulele nu se mai replică - scurtând durata de viață a animalelor manipulate genetic. Dimpotrivă, activarea genei s-a dovedit capabilă să "îmbunătățească calitatea vieții și să mențină o îmbătrânire sănătoasă", continuă Universitatea din Padova.

În acest fel, cercetătorii au descoperit că această genă controlează un anumit mecanism celular fundamental pentru sănătatea celulelor și deci a întregului organism: autofagia. Cuvântul derivă din greacă și înseamnă literalmente "a se mânca pe sine" și indică - explică Fundația Veronesi - procesul prin care celulele elimină o parte din componentele, proteinele și alte materiale neutilizate. În acest fel, celula preia energia de care are nevoie pentru a trăi și elimină acele componente inutile care ar putea deveni chiar dăunătoare. În concluzie, acest mecanism, explică autorii, îmbunătățește homeostazia, adică capacitatea celulei de a se autoregla și de a-și menține echilibrul chiar și atunci când condițiile externe se schimbă.