• Tweet

Cultele religioase au forțat mâna guvernului și au propus înființarea unui „mecanism permanent de cooperare" în cadrul întâlnirii cu primul ministru Nicolae Ciucă de la Templul Coral din București din data de 2 decembrie 2021.

Măsura vine la mai bine de un an de când Cătălin Raiu, singurul român recunoscut ca specialist la nivel internațional în domeniul libertății religioase și relației stat-culte și membru al panelului de experți pe libertate religioasă al OSCE, a propus înființarea unei platforme de dialog instituționalizat între stat și culte care să răspundă provocărilor curente de a acomoda exigențele libertății religioase cu nevoile de limitare a efectelor pandemiei.

După ce Curtea de Apel din București i-a dat dreptate lui Cătălin Raiu în decembrie 2020 validând argumentele folosite de expertul român, acum și Guvernul României sub conducerea lui Nicolae Ciucă recunoaște și începe să aplice soluțiile lui Cătălin Raiu. Acesta a solicitat public și a avertizat încă din 2020 despre necesitatea înființării unei platforme instituționalizate de dialog stat-culte:

„Dialogul stat-culte nu poate fi redus la o înțelegere sectorială între câțiva demnitari (care pot avea interese sau afinități personale foarte pronunțate pro- sau anti-Biserică) și câțiva reprezentanți ai cultelor. Astfel, dialogul trebuie să adune la același loc:

• reprezentanții tuturor cultelor și ai altor organizații religioase interesate,

• reprezentanți ai ministerelor care au implicare directa in gestionarea libertății religioase (Justiție, Interne, Culte, Sănătate, Externe etc.),

• medici epidemiologi - pentru a pune deciziile luate într-un cadru conform cu urgența și necesitatea luptei împotriva pandemiei,

• tocmai pentru că e foarte posibil ca unii dintre decidenți, ajunși din accident pe diferite funcții publice, să nu poată interioriza exigențele democrației sau să nu fie din punct de vedere profesional capabili să înțeleagă structura logică a libertății religioase, este necesară cooptarea experților validați academic sau organizațional în domeniul libertății religioase, mai ales în această pandemie în care guvernul încearcă să-și calibreze reacțiile în conformitate cu știința și rațiunea,

• juriști specializați în drepturile omului - pentru a reflecta asupra neutralității religioase a statului în legalitatea restricțiilor consemnate,

• reprezentanți ai presei pentru că presa este cureaua de transmisie dintre stat și societate; dacă deciziile nu ajung până în cel mai greu de accesat colț al societății și rămân la nivelul de tocmeală ad-hoc, se menține o stare de tensiune socială, așa cum am văzut recent; totodată, cooptarea presei poate fi de altfel și un instrument pedagogic chiar pentru presa românească care cultivă, în bună parte, o campanie de ură la adresa Bisericii, campanie la care guvernul asistă cu mâinile în sân în ciuda angajamentelor internaționale ale României în materie de viață religioasă etc."

De asemenea, reformele propuse de Cătălin Raiu în domeniul libertății religioase și relației stat-culte au fost prezentate de acesta în volumul "Libertatea religioasă între politică și politici", publicat la editura Doxologia a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei și prefațat de Jan Figel, ambasadorul Uniunii Europene pentru libertate religioasă în perioada 2016-2019.

Măsură inițierii dialogului stat-culte vine ca urmare a faptului că atât Președintele Klaus Iohannis, liderii cultelor religioase, cât și Cătălin Raiu și specialiștii Ștefan Dascălu (Oxford) și Răzvan Cherecheș (Universitatea Babeș-Bolyai) au solicitat încă din cursul anului 2020 instituirea unui astfel de mecanism de dialog și cooperare. Până acum nimeni din partea guvernului nu a inițiat proiectul care ar fi trebuit gestionat de către Secretariatul de Stat pentru Culte, instituție condusă de secretarul de stat Victor Opaschi, un apropiat al președintelui Ion Iliescu și o prezență rară în spațiul public în ciuda faptului că a fost uitat în funcție încă din anul 2013.

A fost nevoie de presiune publică atât din partea lui Cătălin Raiu, cât și a altor voci publice, dar și de presiunea cultelor religioase pentru ca Guvernul, sub conducerea lui Nicolae Ciucă să pună Secretariatul de Stat pentru Culte în situația de a mișca ceva în această pandemie după 2 ani de zile în care Victor Opaschi nu a avut nicio inițiativă publică în sprijinul cultelor religioase.

Măsura a fost salutată în mod deosebit de către deputatul Silviu Vexler care este atât reprezentantul minorității evreiești în Parlamentul României, cât și președintele Federației Comunităților Evreiești din România - Cultul Mozaic pe pagina sa de Facebook, dar și de alți șefi de culte.

Cătălin Raiu este reprezentantul României în panelul de experți pe libertate religioasă la OSCE, lector universitar doctor la Universitatea din București și președintele fondator al FoRB Romania, asociație pentru promovarea libertății religioase.

Acesta a lansat în dezbaterea publică din România conceptul de „libertate religioasă" la începutul anului 2020 arătând că limitarea vieții religioase în pandemie trebuie să fie operată ca măsură excepțională cu respectarea standardelor internaționale privind libertatea religioasă. De asemenea, unica decizie a vreunei instanței de judecată din România privind libertatea religioasă în timpul pandemiei este decizia Curții de Apel din București din decembrie 2020 care reia argumentele lui Cătălin Raiu cuvânt cu cuvânt.

De asemenea, Cătălin Raiu a criticat dur faptul că autoritățile au ignorat recomandările OSCE în privința libertății religioase în pandemie, dar și modul în autoritățile au înțeles să profite de imaginea publică a Bisericii în societate pentru promovarea vaccinării:

„Un stat democratic nu trebuie să împrumute imaginea sau/și autoritatea reprezentanților cultelor. El trebuie să împrumute de la Biserici cunoașterea socială pe care acestea o au în mod natural prin prezența lor la nivel micro-comunitar. Statul nu trebuie să ceară cultelor sprijinul, ci expertiza pe care acestea o au. Nu să se folosească legitimitatea publică a Bisericii, ci de discernământul ei social. În fapt, nu cultele se vaccinează, ci persoanele de diverse credințe religioase."

„Cultele au fost invitate să-și cedeze legitimitatea socială pentru succesul vaccinării și nu să fie parteneri democratici (policy facilitators) cu ajutorul cărora statul să se asigure că vaccinul este distribuit fără discriminare, cu prioritate în cazul persoanelor aflate în nevoie speciale. Deci, s-a optat pentru instrumentalizarea politică a Bisericii, nu pentru parteneriat social. Pentru punerea Bisericii în slujba statului, nu în slujba poporului vulnerabil."