Interviu cu Kovesi: Începe "Operațiunea Gulerele Albe" care va răscoli piața financiară europeană

• Tweet

Șefa EPPO (Parchetul European) și procuror general al UE a acordat un interviu pentru publicatia Kathimerini, cu ocazia prezenței sale în Cipru, la un eveniment organizat de Facultatea de Drept a Universității din Cipru.

În cadrul interviului, Kovesi a explicat că timp de mulți ani s-a acordat o atenție foarte scăzută "corupției gulerelor albe", dar când au început verificările s-a constatat că aici sunt marile rețele care sifonează foarte mulți bani. Kovesi a explicat că, anual, Uniunea Europeană pierde 50 de miliarde de euro prin inginerii ale "gulerelor albe".

Kathimerini: Cum funcționează această crimă organizată în cadrul Uniunii Europene?

Laura Kovesi: Mulți ani, așa-numita infracționalitate a gulerelor albe a fost subestimată. Era considerată a fi la marginea infracționalității în termeni penali. De trei ani, ne dăm seama că, dimpotrivă, se află în centrul conceptului de criminalitate. Să vedem acest lucru în practică, de ex. la nivelul fiscalității. Ce ne spune Interpolul? Că anual UE pierde 50 de miliarde de euro din cauza infracțiunilor care au legătură cu fiscalitatea. Dacă studiem aceste rețele criminale observăm că nu sunt simpli infractori așa cum am crezut de zeci de ani. Sunt bine organizați, flexibili și cunosc foarte bine punctele slabe ale fiecărui stat membru. Și observăm că ei își consolidează forțele în problema criminalității financiare țintind în mod clar bugetul atât al UE, cât și al statelor membre.

Kathimerini: Deci considerați că ceea ce numim în mod obișnuit „fonduri europene" sunt uneori bani UE care ajung pur și simplu printr-o gaură neagră în mâinile rețelelor criminale organizate?

Laura Kovesi: Desigur, iar cifrele din raportul nostru anual sunt îngrijorătoare. Multe finanțări UE - de cele mai multe ori „în practică" - ajung așa cum le descrieți. Asta e vestea proastă. Vestea bună este că prin intermediul EPPO am creat o zonă de 22 de state membre cu 40 de reprezentanțe și putem cu toate instrumentele noastre (procurori, anchetatori, acces la baze de date, analiști specializați etc.) să investigăm cazuri, să cooperăm la nivel transnațional și la nivel european și să contracarăm problema. Vreau să atrag atenția asupra faptului că nu suntem un organism străin. Cooperăm cu autoritățile naționale, urmând procedurile legale care decurg din cadrele legislative naționale și fiecare cetățean al UE are acces direct la EPPO, de ex. pentru a furniza informații legate de un caz aflat în anchetă. De aceea pentru noi este importantă, de ex. în cazul Ciprului, consolidarea cooperării în fiecare etapă. Aș dori, în final, să subliniez greutatea acestor rețele organizate.

Kathimerini: Care este obiectivul din punct de vedere strategic?

Laura Kovesi: Repararea prejudiciului pe care criminalitatea economică organizată îl provoacă, de fiecare dată. Dacă nu reușim să identificăm banii negri și să-i recuperăm, atunci am eșuat în misiunea noastră, în a face diferența.

Kathimerini: Aș dori să vă întreb despre un aspect de o importanță deosebită, despre urmărirea penală a criminalității organizate internaționale, care privește direct și Cipru, având în vedere că Republica Cipru nu face parte din spațiul Schengen, în nucleul unificării politice și economice care este inclus în viziunea UE. Care este opinia dvs?

Laura Kovesi: Deși problema pe care o subliniați este foarte importantă, dar de natură politică, având în vedere că provin din România care se confruntă exact cu aceeași problemă ca Cipru, aș îndrăzni să spun că, din moment ce Ciprul este membru al EPPO, ca și România, nu există absolut nicio problemă în materie de cooperare și identificare indiferent de restricțiile care decurg din spațiul Schengen. În calitate de EPPO avem, de asemenea, „o vedere din elicopter" asupra problemelor care ar crea probleme sau dificultăți. În cazul unei companii din Portugalia, am reușit prin această „vedere de ansamblu" într-un caz care nu progresa la nivel local din cauza restricțiilor după un an și jumătate, în mod autonom, să-l corelăm cu venituri ilegale de două miliarde, cu 600 de persoane fizice și cu o rețea uriașă de companii în toate statele membre ale UE și 10 țări terțe.

Kathimerini: Aș dori, de asemenea, comentariul dvs despre modul în care, într-un moment critic pentru UE și viitorul său, un cetățean obișnuit din UE ar trebui să perceapă criminalitatea financiară.

Laura Kovesi: Aș dori să subliniez că cetățeanul obișnuit din Europa nu ar trebui să subestimeze criminalitatea financiară organizată și să o perceapă altfel decât pe cea obișnuită. Uitați, dacă cineva îți fură portofelul, simți lipsa în buzunar imediat ce îți dai seama. Iar dacă cineva te lovește, te doare. Dar dacă cineva ia mită sau fură banii UE, nimeni nu simte asta și poate, în plus, nici nu-i pasă. Dar așa ceva are consecințe. Frauda și corupția pot ucide, iar exemplul cel mai grăitor este cazul tragicului accident de la Tempi care, pe măsură ce am investigat cazul, ar fi putut fi evitat dacă lucrările ar fi fost livrate la timp (accidentul feroviar din Grecia a provocat moartea a peste 50 de morți din cauza neefectuării lucrărilor de modernizare a infrastructurii feroviare care a permis erorii umane să acționeze n.trad.). Cu toții trebuie să conștientizăm că corupția ucide.

Kathimerini: La apropiatele alegeri europene există o dezbatere legată de o influență externă rău-intenționată dinspre țări terțe care ne afectează valorile și democrația. Știți și știm că această influență include întotdeauna și bani, adică aspecte ale fraudei financiare și ale criminalității. Cum comentați asta?

Laura Kovesi: Rămân la calitatea de procuror, totuși vă voi răspunde tehnic. În UE există toată această dezinformare organizată care reprezintă o provocare. Nu trebuie să uităm că toate aceste rețele organizate sunt conectate între ele, precum și cu țări terțe și am văzut adesea politicieni implicați la un alt nivel, nu pentru că sunt politicieni, ci pentru că întotdeauna în cazuri de fraudă, activități de spălare de bani, evaziune fiscală, aceste țări terțe sunt prezente. Există prea multă influență rău-intenționată și companii implicate incluse în lista de sancțiuni. Pentru noi, provocarea este și să fim eficienți în a face față tuturor acestor provocări, dar și, cel mai important, să recâștigăm încrederea cetățenilor.