• Tweet

În spatele eleganței unuia dintre cele mai luxoase hoteluri din București se ascunde o poveste care putea schimba istoria României. În urmă cu peste 90 de ani, în camerele fostului Grand Hôtel du Boulevard, actualul Corinthia Grand Hotel du Boulevard, un grup de ofițeri români a pregătit un atentat împotriva regelui Carol al II-lea.

Planul prevedea folosirea grenadelor și a armelor de foc pentru atacarea cortegiului regal în Noaptea de Înviere, în timp ce suveranul se îndrepta spre slujba de la Biserica Domnița Bălașa. Complotul a fost descoperit înainte de a fi pus în aplicare, iar printre cei implicați s-a aflat locotenent-colonelul Victor Precup. Astăzi, clădirea istorică de pe Calea Victoriei a fost restaurată și funcționează sub brandul internațional Corinthia.

Povestea complotului datează din aprilie 1934, într-o perioadă tensionată pentru monarhia românească. Carol al II-lea revenise pe tron în 1930, după ce renunțase anterior la drepturile sale dinastice, iar domnia sa era contestată de diferite cercuri politice și militare. Relația regelui cu Elena Lupescu alimenta, de asemenea, nemulțumirile adversarilor săi.

Potrivit documentării istorice publicate de Uniunea Națională a Restauratorilor de Monumente Istorice (UNRMI), patru ofițeri s-au cazat la etajul al doilea al Hotelului Boulevard, în camera 44, unde au pregătit atacul împotriva suveranului. Încăperea le oferea posibilitatea de a urmări traseul cortegiului regal, care urma să treacă pe lângă hotel în drumul spre Dealul Mitropoliei.

Planul era unul violent. Complotiștii intenționau să provoace o ambuscadă pe Calea Victoriei, folosind petarde și grenade, după care urmau să deschidă focul asupra convoiului regal de la ferestrele hotelului. În paralel, alți participanți la complot ar fi trebuit să atace persoanele oficiale prezente la Biserica Domnița Bălașa, unde urma să aibă loc slujba de Înviere.

Potrivit aceleiași documentări, grupul era condus de locotenent-colonelul Victor Precup, iar planul a ajuns să implice atât militari, cât și civili. Conspiratorii strânseseră arme, grenade, dinamită și pistoale.

Informațiile despre camera 44 sunt menționate în prezentarea istorică a clădirii realizată de UNRMI. Nu există însă o confirmare că încăperea respectivă poate fi identificată astăzi cu o anumită suită din actualul hotel sau că a fost păstrată în configurația din 1934.

Unul dintre personajele centrale ale complotului a fost Victor Precup, ofițer cu o carieră militară neobișnuită. Potrivit unei documentări publicate de Radio România Actualități în emisiunea „Istorica", Precup participase la revenirea lui Carol al II-lea în țară, în 1930, și fusese unul dintre susținătorii reinstalării acestuia pe tron.

Ulterior, relația sa cu regele s-a deteriorat. Radio România Actualități relatează că Precup, nemulțumit de faptul că nu a primit influența pe care și-o dorea, s-a transformat într-un adversar al monarhului și a ajuns să conducă un complot împotriva acestuia.

În privința motivației exacte, există însă nuanțe importante. Potrivit relatării Radio România Actualități, Precup le-ar fi spus anchetatorilor că intenționa să prezinte un program de guvernare și o listă pentru înlocuirea guvernului condus de Gheorghe Tătărescu. Declarațiile celorlalți participanți au indicat însă existența unui plan violent împotriva familiei regale.

Atentatul era programat pentru 7 aprilie 1934, însă autoritățile au aflat despre pregătiri înainte ca acțiunea să înceapă. Potrivit documentării UNRMI, complotul ar fi fost dat în vileag după ce unul dintre participanți i-a cerut unui subofițer să procure arme din depozitele militare.

Mihail Moruzov, șeful Serviciului Secret al Marelui Stat Major, și comisarul regal Romulus Hotineanu au intervenit, iar arestările au început în dimineața zilei de 7 aprilie. Radio România Actualități confirmă că Victor Precup și ceilalți participanți au fost arestați înainte de declanșarea acțiunii.

Procesul a început la 20 aprilie 1934. Potrivit documentării UNRMI, inculpații au fost condamnați la câte zece ani de închisoare la Doftana, iar ofițerii au fost retrogradați.

Un detaliu merită subliniat: participanții la complot nu au fost executați, așa cum afirmă unele relatări apărute ulterior pe internet. Radio România Actualități arată că Victor Precup a executat cea mai mare parte a pedepsei la Doftana și a fost eliberat în 1940, după ce a fost grațiat pentru restul condamnării. Ulterior, cariera sa a continuat într-un mod surprinzător: după 23 august 1944 a fost reabilitat și reintegrat în armată, iar în aprilie 1945 a fost înaintat la gradul de general-locotenent. A murit în septembrie 1958.

Istoria hotelului începe în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Omul de afaceri Jacques Herdan a cumpărat terenul în 1865 și a comandat construirea unui hotel după planurile arhitectului Alexandru Orăscu, unul dintre cei mai importanți arhitecți români ai epocii.

Există mici diferențe între sursele istorice privind data inaugurării. Potrivit UNRMI, clădirea a fost inaugurată în 1871 sub numele de Hotel Herdan, deși alte surse indică anul 1873. Din 1877, hotelul a început să fie cunoscut drept Grand Hôtel du Boulevard.

Edificiul a devenit rapid un reper al vieții mondene și culturale din Capitală. Avea restaurant franțuzesc, spații comerciale și saloane în care se organizau întâlniri și evenimente. Potrivit documentării publicate de UNRMI, hotelul a fost primul din București care a avut apă curentă, iar ulterior a beneficiat de iluminat electric și ascensor.

În perioada interbelică, restaurantul și saloanele sale erau frecventate de reprezentanții lumii bune bucureștene. În clădire au fost organizate expoziții de pictură, întâlniri politice și evenimente mondene, iar clubul de dans „Pour toi et pour moi" a devenit cunoscut în epocă.

Hotelul a trecut prin mai multe transformări de-a lungul timpului. Potrivit documentării publicate în revista de arhitectură Igloo, între 1941 și 1944 clădirea a găzduit comandamentul trupelor germane din România, iar în perioada 1950-1974 a avut funcția de sediu ministerial. După naționalizare, la parter a funcționat Librăria Academiei, în spațiul în care fusese anterior Librăria Alcalay.

Astfel, clădirea nu a fost doar un hotel de lux, ci și un martor al unor momente importante din istoria Bucureștiului, de la viața mondenă a secolului al XIX-lea până la transformările politice și administrative ale secolului următor.

După ani de lucrări și investiții, fostul Grand Hôtel du Boulevard a revenit în circuitul hotelier internațional. Corinthia Grand Hotel du Boulevard Bucharest și-a deschis oficial porțile la 24 martie 2025, potrivit anunțului publicat de grupul hotelier Corinthia.

Clădirea se află la intersecția dintre Calea Victoriei și Bulevardul Regina Elisabeta și este recunoscută drept monument istoric. Proiectul a urmărit păstrarea și restaurarea elementelor arhitecturale originale, în paralel cu amenajarea unor spații moderne de cazare și servicii.

Potrivit prezentării oficiale a hotelului, unitatea dispune de 30 de apartamente și suite, precum și de mai multe spații dedicate gastronomiei și relaxării. Printre acestea se numără restaurantul Boulevard 73, amenajat în fostul mare salon de bal al hotelului, Sass' Restaurant & Lounge și Heritage Bar.

Hotelul are și un centru spa, cu facilități de wellness, saună, baie de aburi și spații pentru tratamente. Conceptul actual îmbină elementele arhitecturale Belle Époque cu designul contemporan și lucrări de artă realizate special pentru clădire.

Astăzi, turiștii care trec prin centrul Bucureștiului văd o clădire restaurată, asociată cu luxul și ospitalitatea de cinci stele. Puțini știu însă că, în urmă cu mai bine de nouă decenii, în interiorul ei a fost pregătit un atentat care ar fi putut schimba radical istoria monarhiei românești.