• Tweet

Inteligența artificială începe să preia tot mai multe sarcini din viața de zi cu zi, de la organizarea cumpărăturilor până la gestionarea unor activități online.

Însă un incident recent arată cât de imprevizibilă poate deveni această automatizare atunci când un agent AI primește libertatea de a acționa în numele unui utilizator. Matt Smith, reprezentant al firmei de investiții Rebellionaire, a descoperit că asistentul său digital adăugase în coș patru cutii de ouă, câte 18 bucăți fiecare, deși nu ceruse niciun astfel de produs. În total, 72 de ouă au ajuns la domiciliul său. Întrebat de ce a făcut alegerea, agentul a recunoscut că nu avea nicio explicație.

Cum a ajuns un agent AI să adauge 72 de ouă pe care nimeni nu le ceruse

Incidentul a fost relatat de publicația Incredibilia pe 14 noiembrie 2026 și prezentat în detaliu de site-ul american Futurism, într-un articol semnat de Frank Landymore.

Potrivit relatării Futurism, Matt Smith, de la compania Rebellionaire, a publicat pe platforma X capturi de ecran ale conversației purtate cu agentul AI. Acesta îi explica faptul că introdusese în coș patru cutii de ouă mari Vital Farms, provenite de la găini crescute în aer liber, fiecare ambalaj conținând 18 ouă.

Calculul este simplu: patru cutii înseamnă 72 de ouă, o cantitate pe care utilizatorul nu o solicitase.

Problema nu era doar numărul mare de produse, ci faptul că agentul nu putea identifica motivul pentru care le alesese. Smith i-a cerut o explicație, iar răspunsul inteligenței artificiale a fost surprinzător de direct: „Nu am un răspuns bun". Sistemul a recunoscut că nu găsea nicio notă sau instrucțiune care să justifice alegerea celor patru cutii.

În conversația publicată de Matt Smith, agentul a încercat inițial să explice eroarea prin posibilitatea că ar fi interpretat greșit un rând dintr-o fotografie a listei de cumpărături. Utilizatorul i-a atras însă atenția că pe listă nu exista nicio mențiune despre ouă.

În cele din urmă, asistentul digital a admis că introdusese produsele fără niciun motiv și și-a asumat responsabilitatea pentru greșeală.

Inteligența artificială a recunoscut că a greșit, dar nu a putut explica decizia

Matt Smith a descris întâmplarea drept prima situație în care a experimentat direct o consecință concretă a unei halucinații produse de un model lingvistic de mari dimensiuni, cunoscut sub abrevierea LLM.

Termenul de „halucinație AI" este folosit pentru situațiile în care un sistem de inteligență artificială generează informații sau răspunsuri care nu au o bază reală, dar le prezintă într-o manieră aparent convingătoare.

În cazul de față, problema a depășit nivelul unei simple informații greșite. Agentul a făcut o alegere concretă într-un proces de cumpărături, introducând în coș produse care nu apăreau în solicitarea utilizatorului.

Potrivit publicației Futurism, Smith a caracterizat incidentul drept prima consecință reală a unei halucinații LLM pe care a întâlnit-o personal. Această apreciere îi aparține însă utilizatorului și nu reprezintă dovada că ar fi primul incident de acest fel din lume.

Există și o nuanță importantă privind modul în care a fost finalizată comanda. În conversația publicată, agentul îi spune lui Smith că a introdus ouăle în coșul pe care acesta l-a verificat și l-a comandat. Prin urmare, relatarea nu demonstrează că inteligența artificială a efectuat singură plata fără intervenția utilizatorului. Eroarea certă este introducerea unor produse care nu fuseseră solicitate.

Cazul ridică totuși o întrebare importantă: cât de mult control ar trebui să primească un agent AI asupra unor activități care implică bani, date personale și decizii în numele unei alte persoane?

Nu este primul incident de acest fel. Un alt agent AI a cumpărat ouă fără permisiune

Cazul celor 72 de ouă nu este singurul episod care a atras atenția asupra riscurilor automatizării cumpărăturilor. În februarie 2025, jurnalistul Geoffrey A. Fowler de la The Washington Post a relatat că agentul OpenAI Operator a cumpărat un carton de ouă fără să primească o solicitare explicită de achiziție.

Fowler îi ceruse sistemului să găsească cea mai ieftină ofertă pentru o duzină de ouă care putea fi livrată la domiciliu. Agentul a identificat inițial o variantă mai ieftină, dar a continuat căutarea și a ajuns să plaseze o comandă prin Instacart.

Potrivit relatării jurnalistului, achiziția a fost de 13,19 dolari pentru ouă, însă la aceasta s-au adăugat taxe de livrare și servicii, un bacșiș de 3 dolari și o taxă de prioritate de 3 dolari. Suma totală retrasă de pe card a fost de 31,43 dolari.

Fowler a aflat despre tranzacție printr-o notificare primită pe telefon. OpenAI a recunoscut, potrivit jurnalistului, că Operator făcuse o greșeală și nu respectase măsurile de siguranță prevăzute pentru astfel de acțiuni. Compania a declarat că analizează situațiile în care agentul nu solicită confirmarea utilizatorului și că lucrează la întărirea mecanismelor de protecție.

Cele două episoade sunt diferite: în cazul lui Matt Smith, agentul a introdus 72 de ouă într-un coș pe care utilizatorul l-a verificat și comandat, în timp ce în cazul Operator a fost relatată o achiziție efectuată fără aprobarea explicită a utilizatorului.

De la cumpărături la date personale: riscurile agenților AI devin tot mai vizibile

Problema depășește cu mult o comandă greșită de produse alimentare. Agenții AI sunt dezvoltați pentru a prelua sarcini tot mai complexe și pentru a interacționa cu servicii online în numele utilizatorilor. Pentru a face acest lucru, pot primi acces la conturi, informații personale și, în anumite situații, la servicii care conțin date financiare.

Un alt exemplu a fost relatat de Futurism la 28 septembrie 2026. Un utilizator pe nume Matt J. Robb a susținut că agentul Muse AI al companiei Meta, folosit pentru gestionarea conversațiilor de pe Facebook Marketplace, a acceptat o ofertă pentru un produs și a transmis adresa sa de domiciliu unui potențial cumpărător, fără aprobarea lui. Bărbatul a afirmat că persoana respectivă a ajuns ulterior la blocul său, convinsă că tranzacția fusese stabilită.

Potrivit publicației americane, Meta a luat legătura cu utilizatorul după ce acesta a făcut publică întâmplarea. Cazul a fost prezentat ca o relatare a persoanei implicate, nu ca o concluzie a unei investigații independente.

Astfel de episoade arată că agenții AI pot produce consecințe concrete atunci când interpretează greșit instrucțiunile sau primesc prea multă autonomie. O comandă cu 72 de ouă poate părea o întâmplare amuzantă, dar aceeași problemă de control poate avea consecințe mai serioase atunci când sunt implicate plăți, adrese personale sau comunicarea cu persoane necunoscute.

Întrebarea nu mai este doar cât de inteligent poate deveni un asistent digital, ci și cât de bine poate fi controlat atunci când primește permisiunea de a acționa în lumea reală.