Securitatea lui Ceaușescu si "avorturile spontane". Interventiile clandestine ratate erau mascate in "blocaje renale" sau "septicemie"

Postat la: 20.01.2021 |

Decretul nr. 770 din 1 octombrie 1966, emis in Romania comunista prin semnatura dictatorului Nicolae Ceausescu, este considerat ca fiind unul dintre cele mai represive si dure din regimurile totalitare ale lumii. Decretul interzicea intreruperile de sarcina si avea ca scop cresterea accelerata a populatiei. Pana in 1989, 10.000 de femei si-au pierdut viata in Romania ca urmare a acestei legi abuzive.

Numarul exact al victimelor nu este cunoscut cu exactitate, si asta pentru ca, in registrele medicale, regimul comunist impusese sa fie consemnate drept cauze ale decesului "blocajul renal" sau "septicemie". In 1966, a avut loc o sedinta a Comitetului Executiv al CC al PCR unde s-a sustinut ideea ca Decretul 463 din 30 septembrie 1957, care se afla in vigoare la aceea vreme, legaliza avortul la cerere, incurajand libertinajul. Pentru Ceausescu de la aceea vreme, decretul din 1957 promova prostitutia si rata ridicata a divorturilor.

Decretul 770 din 1966 stabilea la Articolul 7 ca: "Efectuarea intreruperii cursului sarcinii in alte conditii decat cele prevazute in acest decret constituie infractiune si se pedepseste potrivit dispozitiilor Codului penal". In lipsa metodelor contraceptive, daca nu puteau ajunge la un ginecolog sau moasa, pentru intrerupere, romanecele recurgeau la solutii precum introducerea in vagin de alcool, hipermanganat de potasiu, chinina, mustar, zeama de lamaie, otet, sau alte substante toxice considerate a fi declansatoare de avort. Metode mecanice, precum scobitul cu andreaua sau "saritul de pe dulap".

In timp, s-a format si functiona o adevarata retea clandestina de medici, asistente sau moase care efectuau intreruperi de sarcina in locuinte, cu mijloace rudimentare, fara conditii de spital. Complicatiile in urma acestor acte pseudo-medicale sau in conditii precare ducea la deces, sau afectiuni pe viata. Odata ajunse in stare grava, femeile trebuiau sa spuna cine le-a provocat avortul. De multe ori erau lasate sa moara.

Comunistii instituisera in fabrici si uzine un sistem de monitorizare a femeilor pentru a contrala si evita avorturile. Femeile erau obligate sa faca lunar un control ginecologic, iar medicii raportau eventualele sarcini sau urme de avort. Cele care erau gravide ramaneau sub stricta monitorizare. Ca urmare a acestui fenomen, in anii '80, natalitatea a scazut. Astfel ca, Decretul 770 a fost reactualizat in 1985, modificandu-se varsta pana la care se considera ca o femeie poate duce o sarcina la bun sfarsit - 49 de ani. Ca sa poata obtine aprobare pentru intrerupere de sarcina, o femeie trebuia sa aiba cel putin cinci copii in ingrijire.

Decretul lui Ceausescu nu ramanea in sfera medicala, ci trasa astfel sarcini pentru Securitatea care controla, prin retelele informative, dar si supraveghind prin unitatile sanitare, spitale, dispensare, la locul de munca, situatia medicala a femeilor. Totul trebuia raportat la Securitate. Controale ginecologice lunare la locul de munca pentru a se "depista" femeile insarcinate. Cabinetele ginecologice din spitale sau clinicii erau de asemenea sub controlul strict al Securitatii. Pentru Securitate nu exista viata privata a persoanei.

In documentele CNSAS se afla un raport intocmit de Securitate privind starea de sanatate a populatiei din judetul Timis, fond documentar, dosar nr. 9648, vol. 2, ff 96 - 101, raport din 10 mai 1983. Raportul are o sectiune despre situatia avorturilor. Astfel, se arata in raport ca "in anul 1982, s-au inregistrat in total un numar de 11.642 de avorturi, din care 7011 au fost spontane, determinate de diferite cauze, multe dintre ele provocate in mod deliberat, prin diverse manevre medicamentoase sau mecanice nedovedite si doar 22 recunoscute a fi provocate".

Securitatea avea datele din spitalele din Timisoara si din judet. Era accentuat in raport faptul ca rata mare a "avorturilor spontane" ascunde de fapt "avorturile clandestine". "Din datele pe care le detinem, in anul 1983, trimestrul I, avorturile spontane se mentine la acelasi cote inalte, inregistrandu-se 2601 de avorturi, din care 8 recunoscute ca provocate, cele mai multe inregistrandu-se la Clinica de ginecologie (Bega) ce tine de Spitalul Clinic Judetean nr. 1 Timisoara (637), la Sectia de ginecologie a Spitalului Lugoj (495), din Sinnicolaul Mare - 164, Spitalul din Faget - 95.

Majoritatea asa-ziselor "avorturi spontane", mascate de multe ori sub diagnosticul de endonestrita hemoragica, sunt declansate de cadre medicale reprezentand o modalitate permanenta de a realiza venituri ilicite. Femeilor li se declanseaza un inceput de avort, sunt internate in spital de urgenta, ajungand sa fie chiuretate, onorariul ajungand sa se permanentizeze la 5000 de lei".

Securitatea era cu ochii pe medici, astfel ca in raport se arata ca medicii care percepeau onorarii de 5.000 de lei pentru aceste "avorturi spontane" s-au imbogatit. "Aproape toti medicii ginecologi si-au cumparat in ultimii ani vile cu unul sau doua nivele, au achizitionat colectii de obiecte de arta, realizeaza cheltuieli care depasesc cu mult nivelul veniturilor pe care le au in mod legal. Mercantilismul se manifesta pe langa clinicile de ginecologie si in cele de chirurgie, stomatolgie, urologie, interne, neurochirugie, pediatrie, tratamente cu Boicil Forte, in care medicii realizeza venituri ilegale in mod curent.

Majoritatea medicilor din serviciile de chirurgie, stomatologie si urologie si-au cumparat locuinte in vile, autoturisme, mobilier sculptat, fac diverse calatorii costisitoare in strainatate. Mercantilismul ii vizeaza si pe unii functionari ai Directiei Sanitare care beneficiaza de unele venituri ilegale de pe urma unor detasari si transferuri unor medici".