• Tweet

După ultima diversiune a organizației sorosisto- bolșevice Recorder, și-a scos căpșorul și gurița la vedere și auz și Laura Codruța Kovesi din postura de procuror șef al Parchetului European, binecunoscută de  români din (im)posturile de procuror general al României (2006-2012) și de procuror șef al DNA (2013-2018). Laureata mioritică anticorupție a clamat că a fost șocată de dezvăluirile Recorder privind starea justiției,  mai ales în ceea ce privește numirile în funcții. Tot după așazisele dezvăluiri Recorder, s-a trezit fostul președinte Traian Băsescu să-și amintească că ar fi selectat-o pe Kovesi dintr-o listă de șase aspiranți, pe criteriile că era femeie, era cel mai tânăr candidat (28-29 de ani) și soluționase cu rechizitor trei dosare penale mari, având un grad de succes de 100%. Fostul președinte ori minte de îngheață apele ori a încălcat grav prevederile legale și constituționale în materie. 

Nu a existat nicio procedură de selecție nici în 2006 nici în 2009

În data de 7 martie 2016, am adresat, în calitate de senator, ministrului justiției Raluca Prună o interpelare privind procedurile și criteriile de selecție a Laurei Codruța Kovesi pentru funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în 2006 și în 2009. Ministrul interpelat mi-a transmis un răspuns solicitat și primit de la Consiliul Superior al Magistraturii conform căruia nu a existat nicio procedură de selecție nici în 2006 nici în 2009. În ambele situații, Kovesi a fost numită procuror general de către președintele Traian Băsescu, în 2006 la propunerea ministrului justiției Monica Luisa Macovei (cunoscută ca principala reprezentantă a miliardarului american George Soros în România), iar în 2009 la propunerea ministrului justiției Cătălin Predoiu (cunoscut ca slugoi perpetuu al Bruxellesului sorosist). Mai mult, Kovesi a fost renumită de Băsescu în 2009 în pofida avizului negativ al Consiliului Superior al Magistraturii (cinci voturi împotrivă și doar unul pentru).

În lipsa unei proceduri de selecție, lista de candidați există doar în mintea lui Traian Băsescu. Pe de altă parte, procedura de selecție nu era și nu este atribuția președintelui României, ci a ministrului justiției, care face apoi președintelui propunerea agreată. Președintele are doar atribuția de numire a procurorului general, la propunerea ministrului justiției și cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. În ipoteza în care președintele Băsescu a făcut și selecția, și propunerea și numirea, au fost încălcate grav prevederile Legii privind statutul procurorilor și judecătorilor (art. 54 alin. 1). În ambele ipoteze, numirea lui Kovesi în funcția de procuror general a fost nelegală și neconstituțională, putându-se vorbi de o uzurpare a funcției.

 O altă vedenie a lui Băsescu este că Laura Codruța Kovesi avea vârsta de 28-29 de ani când a numit-o procuror general al României. În realitate, aceasta avea vârsta de 33 de ani când a fost numită procuror general în octombrie 2006. Nu putea să fie numită, sub nicio formă, la 28-29 de ani în funcția de procuror general, în condițiile în care trebuia să aibă o vechime de minimum 10 ani în profesia de procuror. Ori, la vârsta arătată de Băsescu avea o vechime de 6 sau 7 ani, având în vedere că preopinenta a absolvit facultatea și a devenit procuror în 1995, la vârsta de 22 de ani.

Primii promotori ai lui Kovesi

Într-o amplă declarație politică, intitulată ,,Laura Codruța Kovesi, procuror general al României din milă și mită portocalie”, pe care am prezentat-o în Senatul României în data de 2 mai 2012, am prezentat pe larg condițiile în care a fost promovată aceasta șeful suprem al procurorilor români. Am arătat că în promovarea sa au fost implicați președintele Traian Băsescu, consilierul prezidențial ulterior ministru de interne Vasile Blaga, ministrul justiției Monica Luisa Macovei, președintele Partidului Democrat (PD), Emil Boc, și secretarul general al Ministerului Justiției, judecătoarea Monica Niculescu, care era și șefa de cabinet a ministresei Macovei. Emil Boc și Monica Niculescu au fost colegi de an și de grupă cu Kovesi la Facultatea de Drept a Universității Babeș Bolyai din Cluj Napoca, a doua având în perioada facultății numele Vaxman în timpul studiilor. În perioada promovării lui Kovesi, Monica Niculescu era în relații de concubinaj cu jurnalistul Dan Tapalagă, care ocupa funcția de purtător de cuvânt al ministresei Monica Macovei. Mai târziu, Traian Băsescu l-a etichetat pe Tapalagă ,,un ziarist care dădea ordine unui procuror general”.

Factorul inițiator și coagulator al promovării lui Kovesi a fost versatul politician Vasile Blaga, care avea în perioada respectivă si funcția de secretar general al PD (nr. 2 în partid). Blaga era în relații apropiate cu tatăl lui Kovesi, Ioan Lascu, care a deținut funcția de prim-procuror al Parchetului Mediaș în perioada 1980-2010. Omnipotentul politician ajunsese în relații prietenești cu prim-procurorul Lascu prin intermediul medieșanului Florin Muntean, liderul PD Mediaș, deputat democrat de Sibiu și, ulterior, director general al companiei naționale TRANSGAZ, cu privire la care Blaga a afirmat la un moment dat că este ,, cel mai bun prieten din armată și din facultate”. La un an după numirea lui Kovesi în funcția de procuror general, fiind chestionat de presă cum a dobândit un imobil de peste 200 mp pe strada Modrogan din capitală, Blaga a răspuns că a primit de la prietenul Florin Muntean un împrumut de 1.100.000 lei (RON), pe termen de 10 ani, fără dobândă. Să tot ai astfel de prieteni! În declarația de avere a senatorului Vasile Blaga nu a apărut și nu apare însă Florin Muntean, ci doi interpuși, Doina Stoia, sora lui Muntean (cu 600.000 lei) și Valer Crișan, asociat în afaceri cu Muntean (500.000 lei). Săracul Vasile n-a reușit să achite nicio lețcaie din datorie, din declarațiile de avere ulterioare anului 2017 rezultând prelungirea termenului de împrumut cu încă 10 ani, până în 2027, tot fără dobândă. Am mai spus-o și reiterez că nu este exclus ca milionul primit și folosit de Blaga să fie o șpagă mascată.

Tata Lascu se sacrifică pentru fiică

Mai recent, surse din Mediaș mi-au prezentat o versiune mai agrementată, inclusiv cu sare și piper, cu privire la promovarea Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuror general al României. Cică, după câștigarea alegerilor prezidențiale în toamna anului 2004, Traian Băsescu și Vasile Blaga au fost într-o vizită la Mediaș, unde a fost organizată o petrecere mare în cinstea lor, la care maestru de ceremonii a fost prim-procurorul Lascu, cel mai puternic factor instituțional din zonă. Rutinat în materie de chefuri și paranghelii, Lascu a adus vinuri alese de pe Târnave, taraf țigănesc și i-a cântat inclusiv el președintelui la ureche. După câteva ore de petrecere, impresionat plăcut de prestația artistică a lui Lascu, Băsescu i-ar fi zis lui Blaga ceva de genul ,,Mă Vasile, ce-ar fi să-l punem pe ăsta procuror general?!”.  Lascu i-ar fi mulțumit pentru intenție și i-ar fi spus că el este bătrân, se apropie de pensionare, dar are o fată tânără și deșteaptă care este procuror la Sibiu. Astfel a apărut, în toamna anului 2004, din nori de fum de tutun și din spumă și aburi de alcool numele zeiței Laura Codruța Kovesi pentru funcția de procuror general al României.

 Numai că ,,fata tânără și deșteaptă” n-avea încă vechimea minimă necesară pentru a accede într-o astfel de funcție (10 ani), având doar 9 ani de activitate ca procuror, după absolvirea facultății în 1995, și nu exercitase până atunci vreo funcție importantă de conducere (prim-procuror, prim-procuror adjunct). Pe de altă parte, ,,fata tânără și deșteaptă” n-a fost o studentă eminentă, ci una mediocră (potrivit unor colegi și profesori din facultate), iar ca procuror nu se remarcase prin soluționarea unor dosare deosebite la parchetele la care activase: Parchetul de pe lângă judecătoria Sibiu (1995-1999) și Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu (1999-2004). Sugestiv este că la bilanțul de profil pe anul 2005, anul anterior promovării sale funcția de procuror general, s-a clasat doar pe locul 10 din 16 procurori.

 Atunci a fost ajutată, în primul rând, prin promovarea într-o funcție de conducere: procuror șef al Biroului de combatere a crimei organizate și terorismului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu. Apoi a fost ajutată să instrumenteze și să soluționeze, cu ajutorul plenar al controversatului comisar șef Traian Berbeceanu de la BCCO Alba, trei dosare piedestal privind un clan țigănesc care a sustras fier vechi de la Combinatul Siderurgic din Hunedoara, un clan care-i șantaja pe șoferii firmei de transport Atlassib, aflată in proprietatea milionarului sibian Ilie Carabulea (prieten cu tatăl lui Kovesi) și un grup care căuta și trafica kosoni și brățări dacice. Astfel au fost create premisele pentru ca Laura Codruța Kovesi să fie numită procuror general al României, fapt petrecut la începutul lunii octombrie 2006.

Sluga alogenă perfectă

Conform unui fost coleg de serviciu din Parchetul Satu Mare, care a fost coleg de facultate cu tatăl lui Kovesi, Ioan Lascu este de etnie rromă, descinzând dintr-o familie cu șase copii din șatra orașului Întorsura Buzăului din județul Covasna. Absolvent al Facultății de Drept din Cluj, a fost unul dintre cei mai buni studenți din anul său și a fost repartizat procuror la Parchetul din Sfântu Gheorghe, unde s-a căsătorit cu o profesoară de naționalitate maghiară. Laura Codruța Kovesi s-a născut în Sfântu Gheorghe, iar ulterior Ioan Lascu s-a mutat cu familia în Mediaș, județul Sibiu, unde a devenit cel mai longeviv prim-procuror din România (30 de ani). Lascu a fost un publicist frecvent în publicațiile de specialitate, Revista Română de Drept și Dreptul. Fiica sa nu are însă operă publicistică, iar doctoratul său în drept penal este slab sub aspect științific și constituie un plagiat conform standardelor în vigoare, în pofida tentativelor de înălbire și de absolvire (conform unei devoalări mai recente a unui membru al comisiei de evaluare).

În pofida plagiatului și a prestației slabe în funcția de procuror general al României, președintele Traian Băsescu a numit-o și procuror șef al DNA, în primăvara anului 2013, în urma unui troc realizat cu premierul Victor Ponta, care era și ministru interimar al justiției, prin intermediul pupilei prezidențiale Elena Udrea. Laura Kovesi a fost sluga alogenă a intereselor străine în România (americane, franceze, germane ș.a.) și a făcut mult rău României și românilor. Cu toate acestea, regimul Bolo-Dan și actuala clică liberalo-useristă vor să o repună într-o poziție de prim-plan în România. În ultimele zile se vorbește de renumirea sa în funcția de procuror șef al DNA sau de numirea sa în funcția de director al SRI, unde ar urma să-l aibă consilier principal pe fostul său colaborator și curtezan Florian Coldea. Dacă se întâmplă așa ceva, înseamnă că suntem cu adevărat un popor de idioți, în accepțiunea sintagmei uzitate de marele nostru gânditor Petre Țuțea.

Valer Marian