Limba din Tlön a lui Borges, gramatica universală a lui Chomsky și inteligența artificială

Postat la: 14.03.2026 |

Limba din Tlön a lui Borges, gramatica universală a lui Chomsky și inteligența artificială

Pentru Noam Chomsky, toți oamenii se nasc cu un soft de achiziție a limbajului, care conține reguli structurale comune tuturor limbilor de pe pământ. Teoria lui Chomsky a modelat informatica, dar face subiectul unor dezbateri intense, în contextul succesului inteligenței artificiale (AI).

După Chomsky, un sistem precum GPT-4 este un plagiat de înaltă tehnologie, care abuzează statistica pentru a prezice sau a genera cuvinte, fără a înțelege regulile profunde ale gramaticii sau logica limbajului. În timp ce pentru Chomsky, limbajul este biologie și logică, pentru AI, limbajul este statistică și probabilitate.

Copiii învață dintr-un volum foarte mic de date din software-ul lor pre-instalat genetic, susține Chomsky, fapt care le permite să deducă regulile corecte aproape instantaneu. AI are nevoie de trilioane de cuvinte, mai zice el, adică de aproape întregul internet pentru a putea funcționa. 

AI nu are reguli înnăscute, ci ghicește mereu următorul cuvânt pe baza unor asocieri statistice complexe. Pentru Chomsky, sistemele precum ChatGPT sunt papagali stocastici. El argumentează că AI-ul nu înțelege de ce o propoziție este corectă, ci doar că este probabilă.

Un om știe instinctiv tot este imposibil într-o limbă, în timp ce un sistem AI poate genera orice text plauzibil, chiar dacă este complet fals sau ilogic, deoarece nu are un model real al lumii. L-am provocat pe Chomsky cu unul dintre cele mai intrigante limbaje folosite vreodată.

În nuvela „Tlön, Uqbar, Orbis Tertius”, Jorge Luis Borges imaginează lumea Tlön, în care idealismul filosofic este atât de pur, încât ajunge să dicteze structura însăși a limbajului. Spre deosebire de teoriile lui Chomsky, care caută o structură universală bazată pe obiecte și acțiuni, limbile de pe Tlön ignoră complet categoria substantivelor.

Borges descrie două tipuri principale de limbi pe Tlön: cea din emisfera australă bazată pe verbe, unde nu există substantive și lumea este văzută ca o serie de procese și evenimente. Australii Tlön nu au cuvântul lună. Pentru a descrie apariția lunii, se folosește un verb care ar putea fi tradus prin „a luna” sau „a luniza”.

În loc de „Luna a răsărit deasupra râului”, un locuitor din Tlön-ul austral ar spune: „În sus, înapoia curgerii, a lunit” (Hlör u lu faf sphi). Limba din emisfera boreală a lumii Tlön este bazată pe adjective. Aici obiectele sunt percepute doar ca un cumul de calități senzoriale trecătoare.

Substantivele sunt înlocuite de grupuri de adjective. Nu se spune „lună”, ci „rotund-galben-asupra-albastrului” sau „diafan-portocaliu-pe-cer”. Orice obiect este doar o combinație temporară de percepții. În timp ce Chomsky caută o structură biologică fixă,  care ne obligă să vedem lumea prin subiecte și predicate, Borges propune un experiment mental fără substantive și lipsit de  permanența obiectelor. 

Pe când Chomsky vede limbajul ca pe un instrument logic/matematic, Borges îl vede ca pe o formă de artă sau o capcană metafizică. Propoziția „Soarele strălucește pe câmp” se traduce prin: „Peste întindere, a însorit-aur”; iar „Pasărea zboară”, prin: „Se aripează-zboară în azur.”

Pentru Chomsky, creierul nostru știe că un obiect există chiar dacă nu îl vedem. Pe Tlön, dacă nu spui adjectivul, obiectul încetează să mai existe. Comparație între rigoarea matematică a lui Chomsky și fantezia metafizică a lui Borges exprimă două viziuni diametral opuse asupra minții umane.

Din perspectiva lui Chomsky, limba din Tlön ar fi considerată imposibilă pentru biologia umană, pentru că distincția între substantiv și verb este o trăsătură înnăscută a creierului uman. Un limbaj format exclusiv din verbe ar fi imposibil de achiziționat natural de către un copil, deoarece softul nostru genetic caută substantive care să producă acțiuni.

Nu există nicio înregistrare publică în care Noam Chomsky să fi analizat nuvela lui Borges. Totuși, Chomsky critică ipoteza Sapir-Whorf, care susține că limba ne determină gândirea. Or, Borges sugerează că, dacă nu ai substantivul lună, nu poți crede în existența lunii ca obiect permanent.

În universul AI, limba din Tlön este mult mai ușor de acceptat decât în lingvistica lui Chomsky. Pentru AI, „lună” este doar un punct într-un spațiu matematic definit de relații cu alte cuvinte precum noapte, galben, rece. Dacă antrenăm un sistem AI doar pe texte din Tlön, el ar învăța perfect să „lunească”, deoarece AI-ul este un ideal borgesian. 

În informatică, limba australă din Tlön seamănă cu limbajele de programare Haskell sau Lisp, unde totul este o funcție și nu se pune accent pe starea obiectelor. Dacă am vrea să implementăm lumea Tlön într-un sistem AI, am folosi un graf unde nodurile nu sunt obiecte, ci evenimente temporale.

În concluzie, dacă pentru Chomsky limba din Tlön este o eroare biologică, pentru AI ea este un model de date perfect valid. Tlön este, de fapt, premoniția lui Borges despre o lume digitală unde obiectele nu mai au substanță și s-au transformat în fluxuri de informație.

Cornel Ivanciuc

loading...
PUTETI CITI SI...

Limba din Tlön a lui Borges, gramatica universală a lui Chomsky și inteligența artificială

Postat la: 14.03.2026 |

0

Pentru Noam Chomsky, toți oamenii se nasc cu un soft de achiziție a limbajului, care conține reguli structurale comune tuturor limbilor de pe pământ. Teoria lui Chomsky a modelat informatica, dar face subiectul unor dezbateri intense, în contextul succesului inteligenței artificiale (AI).

După Chomsky, un sistem precum GPT-4 este un plagiat de înaltă tehnologie, care abuzează statistica pentru a prezice sau a genera cuvinte, fără a înțelege regulile profunde ale gramaticii sau logica limbajului. În timp ce pentru Chomsky, limbajul este biologie și logică, pentru AI, limbajul este statistică și probabilitate.

Copiii învață dintr-un volum foarte mic de date din software-ul lor pre-instalat genetic, susține Chomsky, fapt care le permite să deducă regulile corecte aproape instantaneu. AI are nevoie de trilioane de cuvinte, mai zice el, adică de aproape întregul internet pentru a putea funcționa. 

AI nu are reguli înnăscute, ci ghicește mereu următorul cuvânt pe baza unor asocieri statistice complexe. Pentru Chomsky, sistemele precum ChatGPT sunt papagali stocastici. El argumentează că AI-ul nu înțelege de ce o propoziție este corectă, ci doar că este probabilă.

Un om știe instinctiv tot este imposibil într-o limbă, în timp ce un sistem AI poate genera orice text plauzibil, chiar dacă este complet fals sau ilogic, deoarece nu are un model real al lumii. L-am provocat pe Chomsky cu unul dintre cele mai intrigante limbaje folosite vreodată.

În nuvela „Tlön, Uqbar, Orbis Tertius”, Jorge Luis Borges imaginează lumea Tlön, în care idealismul filosofic este atât de pur, încât ajunge să dicteze structura însăși a limbajului. Spre deosebire de teoriile lui Chomsky, care caută o structură universală bazată pe obiecte și acțiuni, limbile de pe Tlön ignoră complet categoria substantivelor.

Borges descrie două tipuri principale de limbi pe Tlön: cea din emisfera australă bazată pe verbe, unde nu există substantive și lumea este văzută ca o serie de procese și evenimente. Australii Tlön nu au cuvântul lună. Pentru a descrie apariția lunii, se folosește un verb care ar putea fi tradus prin „a luna” sau „a luniza”.

În loc de „Luna a răsărit deasupra râului”, un locuitor din Tlön-ul austral ar spune: „În sus, înapoia curgerii, a lunit” (Hlör u lu faf sphi). Limba din emisfera boreală a lumii Tlön este bazată pe adjective. Aici obiectele sunt percepute doar ca un cumul de calități senzoriale trecătoare.

Substantivele sunt înlocuite de grupuri de adjective. Nu se spune „lună”, ci „rotund-galben-asupra-albastrului” sau „diafan-portocaliu-pe-cer”. Orice obiect este doar o combinație temporară de percepții. În timp ce Chomsky caută o structură biologică fixă,  care ne obligă să vedem lumea prin subiecte și predicate, Borges propune un experiment mental fără substantive și lipsit de  permanența obiectelor. 

Pe când Chomsky vede limbajul ca pe un instrument logic/matematic, Borges îl vede ca pe o formă de artă sau o capcană metafizică. Propoziția „Soarele strălucește pe câmp” se traduce prin: „Peste întindere, a însorit-aur”; iar „Pasărea zboară”, prin: „Se aripează-zboară în azur.”

Pentru Chomsky, creierul nostru știe că un obiect există chiar dacă nu îl vedem. Pe Tlön, dacă nu spui adjectivul, obiectul încetează să mai existe. Comparație între rigoarea matematică a lui Chomsky și fantezia metafizică a lui Borges exprimă două viziuni diametral opuse asupra minții umane.

Din perspectiva lui Chomsky, limba din Tlön ar fi considerată imposibilă pentru biologia umană, pentru că distincția între substantiv și verb este o trăsătură înnăscută a creierului uman. Un limbaj format exclusiv din verbe ar fi imposibil de achiziționat natural de către un copil, deoarece softul nostru genetic caută substantive care să producă acțiuni.

Nu există nicio înregistrare publică în care Noam Chomsky să fi analizat nuvela lui Borges. Totuși, Chomsky critică ipoteza Sapir-Whorf, care susține că limba ne determină gândirea. Or, Borges sugerează că, dacă nu ai substantivul lună, nu poți crede în existența lunii ca obiect permanent.

În universul AI, limba din Tlön este mult mai ușor de acceptat decât în lingvistica lui Chomsky. Pentru AI, „lună” este doar un punct într-un spațiu matematic definit de relații cu alte cuvinte precum noapte, galben, rece. Dacă antrenăm un sistem AI doar pe texte din Tlön, el ar învăța perfect să „lunească”, deoarece AI-ul este un ideal borgesian. 

În informatică, limba australă din Tlön seamănă cu limbajele de programare Haskell sau Lisp, unde totul este o funcție și nu se pune accent pe starea obiectelor. Dacă am vrea să implementăm lumea Tlön într-un sistem AI, am folosi un graf unde nodurile nu sunt obiecte, ci evenimente temporale.

În concluzie, dacă pentru Chomsky limba din Tlön este o eroare biologică, pentru AI ea este un model de date perfect valid. Tlön este, de fapt, premoniția lui Borges despre o lume digitală unde obiectele nu mai au substanță și s-au transformat în fluxuri de informație.

Cornel Ivanciuc

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE