Cum răsplătește Ucraina binele pe care i-l face România

Postat la: 05.02.2026 |

Cum răsplătește Ucraina binele pe care i-l face România

Nicicum. Ucraina nu mai este nici independentă, nici suverană, nici unitară și nici indivizibilă. Unitatea Ucrainei în fața agresiunii ruse este ultranaționalismul care nivelează ca un tăvălug drepturile minorităților.

Cel sacru, este învățământul în limba maternă. Sub scuza că rușii din Ucraina și-au pierdut drepturile naturale prin sutele de mii de cazuri de colaboraționism, rând pe rând, minoritățile română, maghiară, bulgară sau tătară au început să-și piardă aceleași drepturi naturale.

Situația școlii din Apșa de Mijloc - Serednie Vodiane - regiunea Transcarpatia, este un caz didactic pentru înțelegerea complexității securității identitare în zonele de graniță.

S-a zvonit că părinții copiilor din Apșa au cerut ei înșiși trecerea la învățământul în ucraineană și abandonarea limbii bunicilor.
Realitatea surprinsă de analizele de teren și de rapoartele asociațiilor românești, precum Uniunea Regională a Românilor din Transcarpatia "Dacia", indică un proces de presiune administrativă subtilă, nu o alegere liberă a limbii de predare.

Până la modificările legislative recente, sistemul ucrainean obliga elevii să susțină examenele de absolvire (ZNO) exclusiv în ucraineană, fără facilități pentru minorități.

Mulți părinți, îngrijorați de viitorul academic al copiilor, au fost convinși să accepte clase cu predare în ucraineană, pentru ca elevii să facă față sistemului, nu din dorința de a abandona limba română.

Există mărturii privind practica unor direcții de școli de a prezenta părinților cereri gata completate pentru trecerea la limba ucraineană, sub pretextul lipsei manualelor sau a profesorilor calificați pentru predarea în limba română a materiilor reale, matematică, fizică etc.

Dacă în anii '90, școala din Apșa avea peste 1.000 de elevi, migrația masivă a forței de muncă către UE, a redus drastic numărul copiilor.

Această scădere a fost folosită ca argument pentru comasarea claselor, ducând la eliminarea secțiilor cu predare în română.
România monitorizează dacă cererile părinților de trecere la învățământul în ucraineană sunt rezultatul unor politici de deznaționalizare prin birocrație.

În Transcarpatia, spre deosebire de Cernăuți, comunitatea română este mai izolată geografic, ceea ce o face mai vulnerabilă la deciziile consiliilor locale - OTG-uri - care pot decide soarta școlii fără un control central riguros.

Datorită presiunilor diplomatice de la București, noua lege ucraineană permite acum păstrarea disciplinelor în limba română pe tot parcursul învățământului secundar pentru minoritățile UE.

Totuși, la Apșa de Mijloc, provocarea rămâne implementarea: dacă nu există manuale și profesori, legea rămâne literă moartă.
Cererea părinților este adesea un paravan administrativ pentru abuzuri, teritorialism cultural și lingvistic sau mostre de ultranaționalism brut.

Consulatul României de la Slatina - Solotvyno -, aflat în imediata apropiere, verifică dacă aceste opțiuni sunt exprimate sub presiune sau dacă sunt rezultatul unei lipse de alternative educaționale în limba maternă.

Monitorizarea schimbărilor legislative la nivel local în Ucraina, în special în regiunile de conflict sau de graniță - Cernăuți, Transcarpatia, Odesa -, este un proces de securitate multidimensional, executat cu maximă discreție, de instituțiile discrete, pentru a evita escaladarea tensiunilor cu Kievul.

Instituțiile discrete mențin contacte informale cu lideri ai comunităților locale, prin resurse human intelligence, asociații profesionale ale cadrelor didactice și reprezentanți ai cultelor.

Așa pot fi identificate în timp real discrepanțele între ceea ce pretinde Kievul că face, care a recunoscut oficial limba română în 2023, și ce se întâmplă în realitate pe teren, la nivelul administrațiilor locale.

Cornel Ivanciuc

loading...
PUTETI CITI SI...

Cum răsplătește Ucraina binele pe care i-l face România

Postat la: 05.02.2026 |

0

Nicicum. Ucraina nu mai este nici independentă, nici suverană, nici unitară și nici indivizibilă. Unitatea Ucrainei în fața agresiunii ruse este ultranaționalismul care nivelează ca un tăvălug drepturile minorităților.

Cel sacru, este învățământul în limba maternă. Sub scuza că rușii din Ucraina și-au pierdut drepturile naturale prin sutele de mii de cazuri de colaboraționism, rând pe rând, minoritățile română, maghiară, bulgară sau tătară au început să-și piardă aceleași drepturi naturale.

Situația școlii din Apșa de Mijloc - Serednie Vodiane - regiunea Transcarpatia, este un caz didactic pentru înțelegerea complexității securității identitare în zonele de graniță.

S-a zvonit că părinții copiilor din Apșa au cerut ei înșiși trecerea la învățământul în ucraineană și abandonarea limbii bunicilor.
Realitatea surprinsă de analizele de teren și de rapoartele asociațiilor românești, precum Uniunea Regională a Românilor din Transcarpatia "Dacia", indică un proces de presiune administrativă subtilă, nu o alegere liberă a limbii de predare.

Până la modificările legislative recente, sistemul ucrainean obliga elevii să susțină examenele de absolvire (ZNO) exclusiv în ucraineană, fără facilități pentru minorități.

Mulți părinți, îngrijorați de viitorul academic al copiilor, au fost convinși să accepte clase cu predare în ucraineană, pentru ca elevii să facă față sistemului, nu din dorința de a abandona limba română.

Există mărturii privind practica unor direcții de școli de a prezenta părinților cereri gata completate pentru trecerea la limba ucraineană, sub pretextul lipsei manualelor sau a profesorilor calificați pentru predarea în limba română a materiilor reale, matematică, fizică etc.

Dacă în anii '90, școala din Apșa avea peste 1.000 de elevi, migrația masivă a forței de muncă către UE, a redus drastic numărul copiilor.

Această scădere a fost folosită ca argument pentru comasarea claselor, ducând la eliminarea secțiilor cu predare în română.
România monitorizează dacă cererile părinților de trecere la învățământul în ucraineană sunt rezultatul unor politici de deznaționalizare prin birocrație.

În Transcarpatia, spre deosebire de Cernăuți, comunitatea română este mai izolată geografic, ceea ce o face mai vulnerabilă la deciziile consiliilor locale - OTG-uri - care pot decide soarta școlii fără un control central riguros.

Datorită presiunilor diplomatice de la București, noua lege ucraineană permite acum păstrarea disciplinelor în limba română pe tot parcursul învățământului secundar pentru minoritățile UE.

Totuși, la Apșa de Mijloc, provocarea rămâne implementarea: dacă nu există manuale și profesori, legea rămâne literă moartă.
Cererea părinților este adesea un paravan administrativ pentru abuzuri, teritorialism cultural și lingvistic sau mostre de ultranaționalism brut.

Consulatul României de la Slatina - Solotvyno -, aflat în imediata apropiere, verifică dacă aceste opțiuni sunt exprimate sub presiune sau dacă sunt rezultatul unei lipse de alternative educaționale în limba maternă.

Monitorizarea schimbărilor legislative la nivel local în Ucraina, în special în regiunile de conflict sau de graniță - Cernăuți, Transcarpatia, Odesa -, este un proces de securitate multidimensional, executat cu maximă discreție, de instituțiile discrete, pentru a evita escaladarea tensiunilor cu Kievul.

Instituțiile discrete mențin contacte informale cu lideri ai comunităților locale, prin resurse human intelligence, asociații profesionale ale cadrelor didactice și reprezentanți ai cultelor.

Așa pot fi identificate în timp real discrepanțele între ceea ce pretinde Kievul că face, care a recunoscut oficial limba română în 2023, și ce se întâmplă în realitate pe teren, la nivelul administrațiilor locale.

Cornel Ivanciuc

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE