Europa cu două viteze a devenit realitate

Postat la: 29.01.2026 |

Europa cu două viteze a devenit realitate

Din pacate presa noastra a aflat prea târziu ceea ce se vehicula în subteranele cancelariilor europene: Europa cu două viteze! Probabil ca serviciile au fost vigilente si au informat pe cei în drept sau... Măsuri discuții... ioc! Presa a amintit doar...

Conceptul de „Europă cu două viteze" (sau integrare diferențiată) nu are un singur „părinte" exclusiv, ci a evoluat de-a lungul deceniilor, fiind susținut în momente cheie de lideri germani și francezi.

Iată principalele repere istorice și personajele care au inițiat și formalizat această idee:

1. Originile ideologice (Anii '70 - '90)

Willy Brandt (1974): Fostul cancelar german este considerat unul dintre primii care au sugerat public că statele membre mai puternice economic ar putea avea nevoie să avanseze mai rapid în procesul de integrare decât celelalte.

Documentul Schäuble-Lamers (1994): Acesta este momentul de referință pentru conceptul modern. Politicienii germani Wolfgang Schäuble și Karl Lamers au publicat un document în care propuneau un „nucleu dur" (Kerneuropa) format din cinci sau șase țări (în jurul axei Franța-Germania) care să accelereze integrarea monetară și militară.

Conceptul a revenit în forță în dezbaterile europene ca soluție la blocajele decizionale și la crizele succesive (zona euro, migrație, Brexit):

Jean-Claude Juncker (2017): În calitate de președinte al Comisiei Europene, a prezentat „Cartea albă privind viitorul Europei", unde unul dintre scenariile propuse era cel în care „cei care vor mai mult, fac mai mult", permițând coalițiilor de state să avanseze fără a fi blocate de restul membrilor.

Emmanuel Macron și Angela Merkel (2017-2023): Președintele francez a fost cel mai vocal susținător recent, argumentând că o Uniune Europeană cu peste 30 de membri (după viitoarele extinderi) nu poate funcționa eficient fără un nucleu care să se integreze mai profund.

Acum este gata: 21 ianuarie 2026 - prima întâlnire

Prima reuniune la care te referi, cea a miniștrilor de finanțe din cele șase state (Germania, Franța, Italia, Spania, Olanda și Polonia), a avut loc pe data de 21 ianuarie 2026.

Iată detaliile acestei întâlniri:

Data: Miercuri, 21 ianuarie 2026.

Formatul: A fost un apel (reuniune prin videoconferință), fiind prima dată când acest grup restrâns de șase națiuni s-a reunit special pentru a discuta despre economia UE. Obiectivul principal: Relansarea economiei europene, care se confruntă cu un ritm lent de creștere, și coordonarea politicilor fiscale între cele mai mari și bogate economii ale blocului comunitar.

Semnificația politică: Această întâlnire a fost interpretată ca un pas decisiv spre oficializarea unei „Europe cu două viteze" în plan economic. Cele șase țări încearcă să creeze un front comun pentru a impune reforme pe care restul celor 21 de state membre ar putea fi nevoite să le adopte ulterior sau să rămână într-un plan secundar de integrare.

Acest grup este privit ca noul „motor economic" al Uniunii, menit să ia decizii rapide în afara proceselor birocratice adesea lente ale tuturor celor 27 de state membre.

CEI ȘASE MARI AI UE: un nou nucleu economic prinde contur la nivel european

Un nou format informal care reunește cele mai puternice economii din Uniunea Europeană a avut prima reuniune miercuri, când miniștrii de finanțe din Germania, Franța, Spania, Italia, Olanda și Polonia au discutat măsuri pentru relansarea economiei continentului și creșterea competitivității.

Grupul, supranumit „Cei Șase Mari", a fost convocat pe fondul turbulențelor de pe piețe și al ritmului lent de creștere economică europeană. Inițiativa este interpretată la Bruxelles și ca un posibil vehicul pentru revenirea conceptului de „Europa cu două viteze", în care statele mari avansează mai rapid pe dosarele strategice.

Temele-cheie: competitivitate, apărare, investiții

Potrivit ministrului polonez de finanțe, Andrzej Domański, discuțiile s-au concentrat pe dosare economice majore: întărirea competitivității europene, finanțarea apărării, dezvoltarea Uniunii de Economii și Investiții și aprofundarea pieței unice. Oficialii au analizat și modul în care coordonarea între marile economii ar putea genera inițiative comune și presiune politică coordonată asupra Comisia Europeană pentru accelerarea reformelor economice.

Câștig strategic pentru Polonia

Participarea Varșoviei în acest cerc restrâns este considerată o victorie politică importantă. Potrivit lui Domański, includerea în format confirmă statutul în creștere al Poloniei în arhitectura economică europeană, alături de puterile tradiționale - Franța, Germania și Italia. El a legat această evoluție și de prezența Poloniei în foruri majore precum G20, argumentând că performanța economică a țării o transformă într-un actor tot mai influent în deciziile strategice europene.

Alexandru Grumaz

loading...
PUTETI CITI SI...

Europa cu două viteze a devenit realitate

Postat la: 29.01.2026 |

0

Din pacate presa noastra a aflat prea târziu ceea ce se vehicula în subteranele cancelariilor europene: Europa cu două viteze! Probabil ca serviciile au fost vigilente si au informat pe cei în drept sau... Măsuri discuții... ioc! Presa a amintit doar...

Conceptul de „Europă cu două viteze" (sau integrare diferențiată) nu are un singur „părinte" exclusiv, ci a evoluat de-a lungul deceniilor, fiind susținut în momente cheie de lideri germani și francezi.

Iată principalele repere istorice și personajele care au inițiat și formalizat această idee:

1. Originile ideologice (Anii '70 - '90)

Willy Brandt (1974): Fostul cancelar german este considerat unul dintre primii care au sugerat public că statele membre mai puternice economic ar putea avea nevoie să avanseze mai rapid în procesul de integrare decât celelalte.

Documentul Schäuble-Lamers (1994): Acesta este momentul de referință pentru conceptul modern. Politicienii germani Wolfgang Schäuble și Karl Lamers au publicat un document în care propuneau un „nucleu dur" (Kerneuropa) format din cinci sau șase țări (în jurul axei Franța-Germania) care să accelereze integrarea monetară și militară.

Conceptul a revenit în forță în dezbaterile europene ca soluție la blocajele decizionale și la crizele succesive (zona euro, migrație, Brexit):

Jean-Claude Juncker (2017): În calitate de președinte al Comisiei Europene, a prezentat „Cartea albă privind viitorul Europei", unde unul dintre scenariile propuse era cel în care „cei care vor mai mult, fac mai mult", permițând coalițiilor de state să avanseze fără a fi blocate de restul membrilor.

Emmanuel Macron și Angela Merkel (2017-2023): Președintele francez a fost cel mai vocal susținător recent, argumentând că o Uniune Europeană cu peste 30 de membri (după viitoarele extinderi) nu poate funcționa eficient fără un nucleu care să se integreze mai profund.

Acum este gata: 21 ianuarie 2026 - prima întâlnire

Prima reuniune la care te referi, cea a miniștrilor de finanțe din cele șase state (Germania, Franța, Italia, Spania, Olanda și Polonia), a avut loc pe data de 21 ianuarie 2026.

Iată detaliile acestei întâlniri:

Data: Miercuri, 21 ianuarie 2026.

Formatul: A fost un apel (reuniune prin videoconferință), fiind prima dată când acest grup restrâns de șase națiuni s-a reunit special pentru a discuta despre economia UE. Obiectivul principal: Relansarea economiei europene, care se confruntă cu un ritm lent de creștere, și coordonarea politicilor fiscale între cele mai mari și bogate economii ale blocului comunitar.

Semnificația politică: Această întâlnire a fost interpretată ca un pas decisiv spre oficializarea unei „Europe cu două viteze" în plan economic. Cele șase țări încearcă să creeze un front comun pentru a impune reforme pe care restul celor 21 de state membre ar putea fi nevoite să le adopte ulterior sau să rămână într-un plan secundar de integrare.

Acest grup este privit ca noul „motor economic" al Uniunii, menit să ia decizii rapide în afara proceselor birocratice adesea lente ale tuturor celor 27 de state membre.

CEI ȘASE MARI AI UE: un nou nucleu economic prinde contur la nivel european

Un nou format informal care reunește cele mai puternice economii din Uniunea Europeană a avut prima reuniune miercuri, când miniștrii de finanțe din Germania, Franța, Spania, Italia, Olanda și Polonia au discutat măsuri pentru relansarea economiei continentului și creșterea competitivității.

Grupul, supranumit „Cei Șase Mari", a fost convocat pe fondul turbulențelor de pe piețe și al ritmului lent de creștere economică europeană. Inițiativa este interpretată la Bruxelles și ca un posibil vehicul pentru revenirea conceptului de „Europa cu două viteze", în care statele mari avansează mai rapid pe dosarele strategice.

Temele-cheie: competitivitate, apărare, investiții

Potrivit ministrului polonez de finanțe, Andrzej Domański, discuțiile s-au concentrat pe dosare economice majore: întărirea competitivității europene, finanțarea apărării, dezvoltarea Uniunii de Economii și Investiții și aprofundarea pieței unice. Oficialii au analizat și modul în care coordonarea între marile economii ar putea genera inițiative comune și presiune politică coordonată asupra Comisia Europeană pentru accelerarea reformelor economice.

Câștig strategic pentru Polonia

Participarea Varșoviei în acest cerc restrâns este considerată o victorie politică importantă. Potrivit lui Domański, includerea în format confirmă statutul în creștere al Poloniei în arhitectura economică europeană, alături de puterile tradiționale - Franța, Germania și Italia. El a legat această evoluție și de prezența Poloniei în foruri majore precum G20, argumentând că performanța economică a țării o transformă într-un actor tot mai influent în deciziile strategice europene.

Alexandru Grumaz

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE