De ce a fost sacrificată România pentru a procesa pământurile rare ale SUA

Postat la: 12.02.2026 | Scris de: ZIUA NEWS

De ce a fost sacrificată România pentru a procesa pământurile rare ale SUA

România a semnat pe 4 februarie la Washington Memorandumul de Înțelegere pentru Securizarea Lanțurilor de Aprovizionare cu Minerale Critice, care vizează reducerea dependenței de mineralele rare din China.

Contractul de investiții pentru retehnologizarea fabricii de la Feldioara va fi semnat în cursul lunii mai, probabil în timpul vizitei lui Nicușor Dan în Statele Unite.

La Feldioara vor fi procesate pământuri rare grele precum europiu, terbiu și ytriu din zăcământul de la Tanbreez din Groenlanda, deținut de compania americană Critical Metals Corp.

De ce nu a fost aleasă Danemarca sau Germania în locul României? Au refuzat alte state europene oferta de a procesa pământurile rare? De ce minereurile de la Tanbreez nu sunt procesate în SUA sau Canada aflate mult mai aproape?

Deși Groenlanda este parte a Danemarcei, regatul danez are printre cele mai stricte legi de mediu din lume. Construirea unei rafinării de la zero ar fi durat peste 10-15 ani, doar pentru obținerea autorizațiilor.

SUA își concentrează resursele pe mina principală Mountain Pass și pe dezvoltarea unor rafinării interne pentru securitatea națională proprie. Canada are ambiții similare și proiectele sunt axate pe zăcămintul de la Wicheeda.

Feldioara are deja infrastructura necesară pentru a gestiona aceste materiale în siguranță, așa justifică autoritățile de la București, lucru care în Danemarca sau Canada ar fi necesitat miliarde de euro în noi măsuri de securitate.

S-a motivat că România a fost aleasă și pentru că este singura locație din UE unde procesarea poate începe rapid, folosind o bază industrială deja existentă, cu costuri mult mai mici decât o construcție nouă în Danemarca sau America de Nord.

În realitate uzina de la Feldioara este o unitate de procesare a uraniului din perioada comunistă. Compania Națională a Uraniului s-a confruntat cu probleme majore de mediu și financiare.

Pentru investitorii străini, faptul că locația este deja compromisă industrial, o face și mai atractivă: e mai ușor să adaugi poluare peste o zonă industrială veche, decât să deschizi una nouă într-un câmp verde.

Riscul ca România să accepte partea murdară a lanțului de producție - rafinare, care implică acizi și deșeuri chimice complexe -, în timp ce producția de magneți permanenți să rămână în Vest, este cât se poate de real.

Aprecierea că alegerea României este o formă de colonialism economic modern, unde țările mai puțin dezvoltate se aleg cu riscul ecologic, pentru ca cele dezvoltate să rămână cu energia verde, este la fel de real.

România a fost aleasă și pentru că forța de muncă calificată în metalurgie este mult mai ieftină decât în Canada sau SUA, ceea ce va crește profitul consorțiului american Critical Metals Corp.

Informațiile despre Feldioara se află la granița dintre date publice greu accesibile și temeri legitime legate de transparență. Nu sunt oficial clasificate ca secrete de stat, dar sunt îngropate în rapoarte tehnice confidențiale.

Deșeurile sterile radioactive sunt depozitate în iazul de decantare Cetățuia, situat în apropierea uzinei. Vorbim despre un depozit de suprafață. Moștenirea de zeci de ani de exploatare comunistă rămâne o bombă ecologică activă.

Nu există un studiu epidemiologic public, recent și independent, care să facă o legătură directă între uzină și starea de sănătate a populației din Feldioara sau din localitățile limitrofe.

Există însă numeroase mărturii ale localnicilor despre o incidență crescută a bolilor respiratorii și oncologice, dar fără o corelație oficială, acestea rămân la stadiul de suspiciuni comunitare.

Problema majoră a minereurilor de la Tanbreez care vor fi procesate în România, este că acestea conțin uraniu și thoriu.

Feldioara se dovedește a fi singurul loc din UE și NATO care a acceptat, prin consimțământul autorităților de la București, să gestioneze mizeria radioactivă a pământurilor rare.

Cornel Ivanciuc

loading...
PUTETI CITI SI...

De ce a fost sacrificată România pentru a procesa pământurile rare ale SUA

Postat la: 12.02.2026 | Scris de: ZIUA NEWS

0

România a semnat pe 4 februarie la Washington Memorandumul de Înțelegere pentru Securizarea Lanțurilor de Aprovizionare cu Minerale Critice, care vizează reducerea dependenței de mineralele rare din China.

Contractul de investiții pentru retehnologizarea fabricii de la Feldioara va fi semnat în cursul lunii mai, probabil în timpul vizitei lui Nicușor Dan în Statele Unite.

La Feldioara vor fi procesate pământuri rare grele precum europiu, terbiu și ytriu din zăcământul de la Tanbreez din Groenlanda, deținut de compania americană Critical Metals Corp.

De ce nu a fost aleasă Danemarca sau Germania în locul României? Au refuzat alte state europene oferta de a procesa pământurile rare? De ce minereurile de la Tanbreez nu sunt procesate în SUA sau Canada aflate mult mai aproape?

Deși Groenlanda este parte a Danemarcei, regatul danez are printre cele mai stricte legi de mediu din lume. Construirea unei rafinării de la zero ar fi durat peste 10-15 ani, doar pentru obținerea autorizațiilor.

SUA își concentrează resursele pe mina principală Mountain Pass și pe dezvoltarea unor rafinării interne pentru securitatea națională proprie. Canada are ambiții similare și proiectele sunt axate pe zăcămintul de la Wicheeda.

Feldioara are deja infrastructura necesară pentru a gestiona aceste materiale în siguranță, așa justifică autoritățile de la București, lucru care în Danemarca sau Canada ar fi necesitat miliarde de euro în noi măsuri de securitate.

S-a motivat că România a fost aleasă și pentru că este singura locație din UE unde procesarea poate începe rapid, folosind o bază industrială deja existentă, cu costuri mult mai mici decât o construcție nouă în Danemarca sau America de Nord.

În realitate uzina de la Feldioara este o unitate de procesare a uraniului din perioada comunistă. Compania Națională a Uraniului s-a confruntat cu probleme majore de mediu și financiare.

Pentru investitorii străini, faptul că locația este deja compromisă industrial, o face și mai atractivă: e mai ușor să adaugi poluare peste o zonă industrială veche, decât să deschizi una nouă într-un câmp verde.

Riscul ca România să accepte partea murdară a lanțului de producție - rafinare, care implică acizi și deșeuri chimice complexe -, în timp ce producția de magneți permanenți să rămână în Vest, este cât se poate de real.

Aprecierea că alegerea României este o formă de colonialism economic modern, unde țările mai puțin dezvoltate se aleg cu riscul ecologic, pentru ca cele dezvoltate să rămână cu energia verde, este la fel de real.

România a fost aleasă și pentru că forța de muncă calificată în metalurgie este mult mai ieftină decât în Canada sau SUA, ceea ce va crește profitul consorțiului american Critical Metals Corp.

Informațiile despre Feldioara se află la granița dintre date publice greu accesibile și temeri legitime legate de transparență. Nu sunt oficial clasificate ca secrete de stat, dar sunt îngropate în rapoarte tehnice confidențiale.

Deșeurile sterile radioactive sunt depozitate în iazul de decantare Cetățuia, situat în apropierea uzinei. Vorbim despre un depozit de suprafață. Moștenirea de zeci de ani de exploatare comunistă rămâne o bombă ecologică activă.

Nu există un studiu epidemiologic public, recent și independent, care să facă o legătură directă între uzină și starea de sănătate a populației din Feldioara sau din localitățile limitrofe.

Există însă numeroase mărturii ale localnicilor despre o incidență crescută a bolilor respiratorii și oncologice, dar fără o corelație oficială, acestea rămân la stadiul de suspiciuni comunitare.

Problema majoră a minereurilor de la Tanbreez care vor fi procesate în România, este că acestea conțin uraniu și thoriu.

Feldioara se dovedește a fi singurul loc din UE și NATO care a acceptat, prin consimțământul autorităților de la București, să gestioneze mizeria radioactivă a pământurilor rare.

Cornel Ivanciuc

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE