• Tweet

Foarte succint, ele se pot numi, în ce ordine doriți, „România educată", „România normală", „România sănătoasă", „România constituțională" și toate sub umbrela „României colonizate". Iar în ceea ce urmează, voi încerca să explic cum de a adunat președintele nostru atâtea bile negre, tăind de mai multe ori și măsurând, abia apoi, o dată.

„România educată". Acesta așa-zis priect prezidențial, anunțat ca un proiect de țară, datează de nu mai puțin de șase ani. Timp de șase ani, domnia sa Klaus Iohannis, împreună cu echipa de la Cotroceni, pe care președintele a ales-o și noi o plătim, a transpirat la greu, pentru a avea astăzi o „Românie educată". Și o avem. Din plin. Astfel încât asura acestui subiect pur și simplu nu mai are rost să zăbovim. Ajunge că l-am bifat.

„România normală". Este un alt proiect prezidențial, ambalat din nou într-un proiect de țară. Cu acest proiect în brațe și cu sprijnul serviciilor, în special cu sprijinul STS, care ne numără voturile pe care le-am dat, la pachet cu voturile pe care nu le-am dat, președintele Klaus Iohannis a traversat, iată, un nou an de mandat. Al șaselea. Un an în care a avut Guvernul său. Și un an în care, în toate momentele relevante, a beneficiat și de o majoritate parlamentară. Se poate spune că a avut și Parlamentul său. S-a întâmplat de câte ori a avut și PSD-ul său. Și iată cât de normală este „România normală". Să o admirăm. Să o facem înainte de a se închide toată România dodoloasă ca o conservă. Sau înainte să o închidă alții. De la război încoace, mai bine zis de la ocupația sovietică, pe care eu unul am prins-o, noi nu am mai avut o Românie atât de normală, cum este cea de azi. Să ne bucurăm de ea! Și să-l slăvim pe cel care ne-a dat-o!

„România sănătoasă". Este o Românie în care copiii, tinerii, adulții și vârstnicii fac zilnic sport. Înotând în piscine sau alergând prin parcuri. Respirând aer curat. Oxigenat. Nepoluat. O Românie în care ne plătim cu drag contribuțiile la stat. Pentru că știm cu toții că, dacă Doamne ferește ne îmbolnăvim, putem fi tratați în mod corespunzător. Și în spitale care funcționează așa cum se cuvine. Este o Românie în care oamenii nu mor cu zile și pe capete, pentru că nu au loc pe mesele de operație sau la terapie intensivă sau pentru că nu-și pot face transplanturi sau, Doamne ferește, pentru că nu găsesc medicamente sau de două ori Doamne ferește, pentru că, deși le găsesc, nu au bani să le plătească. Și trebuie știut că, într-o Românie sănătoasă, este exclus ca cineva să ardă de viu prin spitale. O avem și pe asta din plin. Și vom avea și vaccinuri pe săturate. După alegeri. Și după ce se vor fi vaccinat membrii personalului medical, ceea ce este cât se poate de normal, și după lucrătorii serviciilor secrete și a instituțiilor de forță, ceea ce într-o „Românie normală" este cât se poate de normal. Chiar dacă în niciun alt stat nu s-a făcut o asemenea ierarhie.

„România constituțională". Este o Românie garantată de domnul Klaus Iohannis de două ori prin jurământ. Este România în care domnește legea. Forța dreptului, nu dreptul forței. O Românie în care sunt respectate cu strictețe drepturile și libertățile fundamentale ale omului. O Românie în care fiecare instituție își vede strict de lungul nasului. În care președintele, Executivul, Parlamentul și mai ales serviciile secrete nu încalcă în niciun fel independența Justiției. O Românie în care este bine precizat locul judecătorului și locul procurorului. O Românie în care nu este niciodată necesar ca o instituție cum este Curtea Constituțională să constate că președinele sau Guvernul său au încălcat de nenumărate ori Legea Fundamentală. Iar deciziile CCR sunt respectate cu strictețe. O Românie în care un președinte, dacă nu respectă Legea Fundamentală și care de pildă face campanie pe față în beneficiul unui partid și în detrimentul altui partid, este sancționat de îndată. Prin suspendare sau chiar prin demitere, dacă se face cumva vinovat între altele și de înaltă trădare. Nu-i așa ă trăim într-o „Românie constituțională"?

„România necolonizată". Adică o Românie suverană. Independentă. Mândră. Egală cu celelalte state. O Românie în care conviețuiesc în armonie atât capitalul intern, cât și capitalul extern. O Românie în care nu sunt niciodată fugăriți cu potera oamenii de afaceri autohtoni, pentru ca afacerile lor să fie preluate ostil de societăți cu capital străin. O Românie în care oamenii politici care mișcă în front și recită câte ceva din ce scriu eu acum nu sunt luați cu arcanul și aruncați după gratii. Nu-i așa că trăim într-o „Românie necolonizată"?

Și ce ar mai fi de adăugat? Ar mai fi de adăugat poate numărătoarea. Nu cea la care se referă domnul Klaus Iohannis când spune că avansează „pas cu pas" și măsoară de zece ori până taie o dată. Ci o altă Românie. România în care Guvernul său și el însuși mai întâi taie, apoi, când oamenii se vaită, măsoară și, din când în când, încearcă să cârpească la loc ceea ce au tăiat nesăbuit. Mă gândesc la altfel de aritmetică. La o aritmetică utilizată aiurea de ministrul Finanțelor și de premier, atunci când ne vorbesc despre extraordinare performanțe economice, fix în momentul în care Comisia Europeană afirmă contrariul și la un președinte care face campanii virtuale de vaccinare în absența vaccinurilor sau injecții fabuloase în economie pe bani europeni în absența banilor. O Românie în care noi votăm și STS, un serviciu secret militarizat, numără. STS, care ieri ne anunță chiar că a reușit să elaboreze un soft nou, cu totul și cu totul nemaipomenit, care numără singur voturile noastre și, păziți-vă, îi va oferi fiecărui muritor în timp real și cât se poate de transparent, posibilitatea de a vedea cum se derulează procedura electorală. Mă întreb de ce, în aceste condiții, mai este nevoie de personal în secțiile de votare. Și mă aștept pe bună dreptate, dacă țin cont de experiențele anterioare, ca STS să numere și absenții la prezenți, astfel încât să iasă la socoteală și să-i ofere președintelui pe tavă un Parlament al său, incapabil de surprize neplăcute. Care va modifica „pas cu pas" legile, astfel încât și Curtea Constituțională să devină tot a sa. Și Avocatul Poporului. Și tot restul.

Dar oare de ce un președinte cu atâtea proiecte de țară năzdrăvane este susținut de partenerii noștri euroatlantici? Oare de ce? Tocmai de-aia. Le oferă România pe tavă, cu toate bogățiile ei, inclusiv cu cetățenii ei, în mod necondiționat și gratuit. De-aia!

Sorin Rosca Stanescu