Adevăratele pretenții ale lui Vladimir Putin: Rusia și-a ajustat obiectivele de negociere

Postat la: 20.02.2025 |

Kremlinul își ajustează ușor pozițiile față de Ucraina... fără însă să schimbe nimic fundamental din cerințele sale maximaliste. Președintele rus Vladimir Putin a declarat marți că este „gata" pentru prima dată să negocieze cu omologul său ucrainean, „dacă acest lucru este necesar".

O aparentă relaxare. Dar Kremlinul a clarificat imediat că „cadrul legal al acordurilor trebuie discutat ținând cont de realitate", făcând aluzie la lipsa „legitimității", potrivit acesteia, a liderului ucrainean, deoarece mandatul acestuia din urmă a expirat oficial în mai 2024. Ucraina a invocat legea marțială în vigoare în Ucraina din februarie 2022 pentru a amâna organizarea alegerilor, așa cum o fac de obicei țările aflate în război. Așa a procedat de exemplu Regatul Unit între 1937 și 1946.

Chiar faptul că acest aspect este adus în discuție pune semne de întrebare cu privire la dorința sinceră de a negocia cu președintele Zelenski, întrucât Putin nu îl consideră reprezentantul legitim al țării sale. „Moscova va juca cu siguranță cartea alegerilor prezidențiale în Ucraina", crede Michel Duclos de la Institutul Montaigne, „fie pentru a cere înlocuirea lui Zelenski, care este unul dintre obiectivele sale, fie pentru a semna o încetare a focului cu acesta și apoi să se retragă din acord, pretinzând că nu este legitim".

Într-un alt aparent semn de atenuare din partea Kremlinului, Moscova a recunoscut marți „dreptul suveran" al Ucrainei de a adera la Uniunea Europeană, dar nu și la NATO, care ar constitui o amenințare existențială pentru Moscova. „Nimeni nu are dreptul să dicteze conduita altei țări", a spus Kremlinul, ceea ce nu este lipsit de ironie din partea unui regim care crede că Ucraina nu este cu adevărat o țară și că rușii și ucrainenii sunt, de fapt, un singur popor care ocupă același spațiu spiritual și geografic. Aderarea la UE a unei țări din care o cincime a fost înghițită de Moscova, cu riscul unei noi invazii în orice moment, „nu ar fi un cadou" pentru cei Douăzeci și șapte, subliniază Michel Duclos.

Tatiana Kastoueva-Jean, de la Institutul Francez de Relații Internaționale, consideră, așadar, că aceste diverse uverturi ale lui Vladimir Putin constituie de fapt un „subterfugiu de a păcăli pe Trump și opinia publică occidentală, sau pe cea a Sudului global, prezentându-se ca un om al păcii, fără a schimba nimic în obiectivele sale maximaliste", în vederea unui armistițiu care ar fi „probabil un simplu răgaz înaintea unui nou conflict". O îngrijorare împărtășită de tot mai mulți lideri europeni, precum premierul danez, Mette Frederiksen, care consideră că „Rusia amenință, din păcate, întreaga Europă". Copenhaga a anunțat miercuri un plan de reînarmare „masiv".

Obiectivele lui Vladimir Putin nu s-au schimbat deloc de la începutul războiului, chiar dacă unele dintre ele încetează să fie menționate de Kremlin pentru o perioadă, înainte de a reapărea brusc în discursurile oficiale. Este vorba despre subjugarea completă a Ucrainei și anume: obținerea recunoașterii de la Kiev a anexării a cinci dintre regiunile sale; demilitarizarea Kievului, sau cel puțin reducerea forțelor armate la un nivel care să-l împiedice să se apere ulterior și să-l priveze de armele occidentale; „denazificarea" țării, sau cu alte cuvinte un regim la putere care să fie pe placul lui; imposibilitatea aderării Ucrainei la NATO; anularea, dacă nu din punct de vedere politic, atunci cel puțin din punct de vedere militar, a extinderii Alianței Atlantice din 2004, când au intrat țările baltice, Bulgaria și România.

Kremlinul nu a dat înapoi la ultimatumul său din decembrie 2021 pe acest ultim subiect, subliniază Tatiana Kastoueva-Jean, în timp ce Michel Duclos consideră că „acest obiectiv de retragere a NATO rămâne cheie pentru Kremlin, dar ar putea fi scos din jocul negocierilor privind Ucraina cu Washingtonul". Moscova dorește, de asemenea, să obțină ridicarea sancțiunilor occidentale, în special înghețarea rezervelor băncii centrale.