• Tweet

Un proiect de lege al UE pentru protejarea libertăţii presei a trecut miercuri un prim pas crucial, cu un acord între statele membre, dar prevederile care lasă uşa deschisă spionării jurnaliştilor în numele "securităţii naţionale" ridică îngrijorări, informează AFP.

Textul prevede o serie de măsuri pentru apărarea pluralismului şi independenţei mass-mediei în faţa "ameninţărilor tot mai mari, atât interne, cât şi externe la adresa UE", a subliniat ministrul suedez al culturii, Parisa Liljestrand, a cărei ţară deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE.

La o reuniune a ambasadorilor Celor 27, doar Polonia şi Ungaria, ţări criticate în mod regulat din cauza controlul puterii asupra mass-media, au votat împotriva textului, care conţine cerinţe de transparenţă privind proprietatea mass-media şi atribuirea publicităţii de stat.

Regulamentul acoperă, de asemenea, respectarea confidenţialităţii surselor jurnalistice de către guverne şi interzicerea utilizării programelor de spionaj în dispozitivele folosite de jurnalişti. Astfel de practici de spionaj au afectat recent mai multe ţări europene, inclusiv Ungaria, Polonia şi Grecia.

Dar, în comparaţie cu propunerea iniţială prezentată de Comisia Europeană în septembrie, compromisul convenit miercuri lărgeşte posibilităţile de excepţii şi insistă asupra "responsabilităţii statelor membre în protejarea securităţii naţionale".

Dispoziţiile au fost denunţate de Reporteri fără Frontiere (RSF). "Posibilitatea de a monitoriza jurnaliştii în numele securităţii naţionale este o uşă deschisă abuzurilor", a declarat Julie Majerczak, şefa biroului RSF de la Bruxelles.

Federaţia Europeană a Jurnaliştilor (EFJ), care reuneşte 71 de sindicate şi asociaţii profesionale din 45 de ţări, a denunţat, de asemenea, o "lovitură dată libertăţii presei".

"Adăugarea unei derogări bazate pe securitatea naţională (...) pune jurnaliştii într-un pericol şi mai mare şi creează un efect de descurajare asupra avertizorilor de integritate şi a altor surse", a declarat pentru AFP directoarea EFJ, Renate Schroeder.

De partea cealaltă, executivul european a salutat avansul acestei propuneri care iniţial a cristalizat diverse opoziţii.

Vicepreşedinta Comisiei Europene, Vera Jourova, a spus despre acordul statelor membre că este "un pas important către primele norme europene de protejare a pluralismului şi a libertăţii mass-mediei".

Textul va mai trebui negociat cu Parlamentul European, după ce deputaţii europeni vor conveni asupra poziţiei lor în toamnă
Alte subiecte controversate aflate în discuţie includ problema moderării reportajelor şi a altor articole de presă de către platforme online precum Twitter sau Facebook.

Pentru a evita eliminările abuzive, proiectul de lege prevede un tratament separat pentru mass-media: atunci când o platformă identifică unul dintre conţinuturile sale care ar putea încălca regulile de utilizare, ea ar trebui să notifice mass-media cu privire la intenţia de a elimina sau de a restricţiona accesul la conţinutul respectiv şi să îşi justifice decizia.

CCIA, o organizaţie care reprezintă interesele unor giganţi precum Google, Meta şi Twitter, consideră că acest articol conţine "lacune care conduc la răspândirea dezinformării".

"Actorii necinstiţi ar putea abuza de sistem, deoarece oricine se poate declara mass-media", a spus această organizaţie de lobby din domeniul tehnologic.

La rândul său, RSF pledează pentru "o abordare pozitivă care să oblige platformele să promoveze surse jurnalistice de informaţii fiabile", care "ar fi mult mai relevante".

Federaţia Europeană a Jurnaliştilor (EFJ) respinge ferm poziţia Consiliului UE cu privire la Actul European pentru Libertatea presei (EMFA) şi denunţă o lovitură adusă libertăţii presei, argumentând că o astfel de legislaţie ar pune şi mai mult în pericol jurnaliştii şi sursele acestora. Facem apel la Parlamentul European şi la Comisia Europeană să ia măsuri!".

"Suntem deranjaţi de lacunele periculoase din poziţia Consiliului, care arată o nerespectare a principiilor libertăţii presei. Excepţia de securitate naţională din articolul 4 privind protecţia surselor şi protecţia faţă de tehnologia de supraveghere este o lovitură pentru libertatea presei. Ar pune jurnaliştii şi mai mult în pericol şi, în plus, ar crea un efect de răcire asupra avertizorilor şi a altor surse. Ştim prea bine cum este folosită abuziv apărarea securităţii naţionale pentru a justifica încălcarea libertăţii presei. Acest EMFA trebuia să genereze încredere. Statele membre generează neîncredere", a reacţionat sib directorul EFJ, Renate Schroeder.

Majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene doresc să supravegheze mass-media, în cazurile în care se impune protecţia securităţii naţionale, şi să îi oblige pe jurnalişti să îşi dezvăluie sursele în situaţiile respective, conform deciziei luată, ieri, de Consiliul Uniunii Europene, care a adoptat cu majoritate de voturi un amendament în acest sens formulat de către Franţa.

"Statele membre UE au ajuns la acest acord. Libertatea presei este fundamentală pentru societatea democratică, dar se confruntă cu ameninţări tot mai mari, atât din interiorul UE, cât şi din străinătate. Poziţia Consiliului consolidează protecţia furnizorilor de media şi a surselor acestora şi conferă autorităţilor naţionale de reglementare mai multă responsabilitate pentru cooperarea şi consilierea Comisiei cu privire la buna funcţionare a pieţei interne a serviciilor media, asigurând totodată că peisajul media unic din fiecare membru statul poate continua să prospere", a afirmat, ieri, Parisa Liljestrand, ministrul Culturii din Suedia, stat care asigură preşedinţia rotativă a Consiliului UE în perioada 1 ianuarie-30 iunie 2023, conform comunicatului de presă emis de instituţia de la Bruxelles.

Documentul citat mai arată că statele membre au stabilit dispoziţii pentru consolidarea protecţiei jurnaliştilor şi a surselor jurnalistice şi "au limitat utilizarea măsurilor coercitive, cum ar fi desfăşurarea de programe spion în scopul obţinerii unor astfel de informaţii".

Din afirmaţia privind limitarea supravegherii jurnaliştilor prin intermediul programelor spion (spyware), se deduce logic că reprezentanţii în Consiliul UE ai statelor membre au fost de acord cu solicitarea Guvernului de la Paris, care a cerut restrângerea imunităţii jurnaliştilor şi a surselor acestora în cazul apărării securităţii naţionale.

"Natura acestei imunităţi ridică semne de întrebare - atât în ceea ce priveşte necesitatea, cât şi proporţionalitatea ei", se arată în motivarea amendamentului respectiv, text care subbliniază în acelaşi timp "ataşamentul" Franţei faţă de confidenţialitatea surselor jurnaliştilor, prin prisma emoţiei declanşată de scandalul Pegasus.

Este "esenţial să se găsească un echilibru corect între necesitatea de a proteja confidenţialitatea surselor jurnaliştilor şi nevoia de a proteja cetăţenii şi statul împotriva ameninţărilor grave [...] oricine ar fi autorii", arată autorităţile franceze în documentul aprobat de Consiliul UE.

Susţinătorii protejării surselor şi organizaţiile jurnaliştilor afirmă că amendamentul respectiv reprezintă unda verde pentru statele membre în vederea monitorizării atente a jurnaliştilor. De aceea, 60 de organizaţii profesionale ale jurnaliştilor şi ale societăţii civile au trimis la începutul acestei săptămâni o scrisoare deschisă reprezentanţilor în Coreper 1 ai statelor membre UE, îndemnându-i să-şi reconsidere poziţia.

Actualul compromis "nu doar slăbeşte garanţiile împotriva implementării programelor spion, ci şi stimulează puternic utilizarea acestora pe baza exclusiv la discreţia statelor membre", au spus semnatarii.

"Textul adoptat deschide larg poarta autorităţilor la abuzuri şi cenzură! O astfel de reglementare sub masca siguranţei naţionale va duce la ascunderea multor fape de corupţie, iar jurnaliştii şi sursele lor vor fi într-un real pericol, mai ales în România, unde avem de-a face cu politicieni inventivi în privinţa aplicării normelor europene, după cum s-a văzut recent în cazul legii privind protecţia avertizorilor publici. Nu putem în aceste condiţii să nu ne amintim şi de introducerea în strategia naţională de apărare a sintagmei «vulnerabilitatea presei» la adresa siguranţei naţionale, prin care jurnaliştii căpătau în ochii oficialităţilor calitatea de terorist. Cu greu MediaSind a reuşit atunci, cu sprijinul Federaţiei Europene a Jurnaliştilor, să elimine sintagma respectivă. Astfel de aberaţii afectează libertatea de exprimare a jurnaliştilor", a declarat Cristian Godinac, preşedintele executiv al Federaţiei Fair-MediaSind, federaţie care este una dintre cele 60 de organizaţii care au semnat scrisoarea trimisă către Consiliul UE.

"Securitatea naţională este o excepţie clasică. Ea deschide uşa pentru tot felul de abuzuri", a declarat Julie Majerczak, şefa biroului de la Bruxelles al Reporteri fără Frontiere (RSF), pentru Politico.eu, numind-o "cutia Pandorei".

Majerczak solicită garanţii juridice puternice - în lipsa retragerii clauzei de securitate naţională - cum ar fi implicarea autorităţilor judiciare, în cazul în care un guvern decide să spioneze un reporter.

Viitorul Act pentru Libertatea Mass-media atinge o gamă largă de domenii, inclusiv supravegherea, concentrarea mass-media, radiodifuzorii publici şi platformele online.

Propunerea iniţială a Comisiei Europene viza asigurarea faptului că guvernele nu pot "reţine, sancţiona, intercepta, supune supravegherii, percheziţionării sau sechestrării" jurnaliştii pentru a le descoperi sursele, cu excepţia cazului în care "se justifică o cerinţă imperativă de interes public".

De aceea, statele membre nu ar trebui să implementeze sisteme spyware pe dispozitivele jurnaliştilor, cu excepţia cazului în care este vorba despre apărarea securităţii naţionale, aspect care va fi stabilit de la caz la caz, supravegherea fiind necesară doar pentru investigarea unor infracţiuni grave, pe care Comisia Europeană le-a enumerat, printre ele regăsindu-se terorismul, traficul de persoane, traficul de arme, exploatarea copiilor, crima sau violul.

Din păcate, din textul actului aprobat de Consiliul UE a fost eliminată, potrivit surselor citate de Politico, lista Comisiei Europene privind infracţiunile grave care ar permite supravegherea jurnaliştilor şi devoalarea surselor acestora. Potrivit noului text sistemele spyware pot fi folosite de statele membre UE pentru investigarea infracţiunilor menţionate în Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului privind mandatul european de arestare, ceea ce extinde numărul de infracţiuni care permit o astfel de supraveghere de la 10 la 32. Alternativ, sistemul de supraveghere poate fi folosit pentru a investiga infracţiunile pedepsite cu cel puţin cinci ani de închisoare. În lista celor 32 de infracţiuni, pe lângă cele enumerate mai sus, se regăsesc, printre altele, corupţia, traficul de droguri, frauda financiară în legătură cu bugetul UE, falsificarea şi spălarea banilor, infracţiunile cibernetice, infracţiunile de mediu, trafic de organe, etc.

După decizia Consiliului UE, reprezentanţii acestei instituţii vor trebui să negocieze forma finală a actului normativ în trialog cu cei ai Comisiei Europene şi cu cei ai Parlamentului European - instituţie care nu s-a pronunţat încă prin vot asupra viitorului Act privind Libertatea Mass-Media în UE.

Propunerea Comisiei Europene este analizată de Comisia pentru libertăţi civile şi justiţie, LIBE, din care face parte parlamentarul român Ramona Strugariu (Renew Europe), care este şi raportor în acest caz.

"Statele membre ar trebui să se gândească foarte serios la ce tip de precedent stabilesc şi la ce standarde se angajează", a spus Ramona Strugariu pentru sursa citată. Deputatul european a precizat că va urmări consolidarea propunerii Comisiei Europene şi ajungerea la un acord echilibrat cu Consiliul UE. În proiectul său de raport, Ramona Strugariu cere ca implementarea programelor spion să fie dispusă de o instanţă sau de un judecător, susţinere ce va genera o dezbetere aprinsă între reprezentanţii Parlamentului European şi cei ai Consiliului UE cu privire la forma textului final al Actului european pentru Libertatea Mass-Media.