AI a învățat să vorbească într-o limbă nouă fără să fie programată să o facă. Cei de la Google se bâlbâie în explicații

Postat la: 03.02.2026 | Scris de: ZIUA NEWS

Google a recunoscut că unul dintre sistemele sale de inteligență artificială a manifestat capacități lingvistice neașteptate, fapt care a relansat discuțiile despre limitele controlului uman asupra tehnologiei. Dezvăluirea a fost făcută de CEO-ul Alphabet, Sundar Pichai, într-un interviu acordat emisiunii „60 Minutes" a postului CBS, în care a analizat evoluția rapidă a inteligenței artificiale și efectele acesteia asupra societății.

În cadrul interviului, Pichai a declarat că un program AI dezvoltat de Google s-a adaptat „pe cont propriu" după ce a fost testat cu instrucțiuni în bengali, deși nu fusese antrenat oficial pentru această limbă. Bengaleza este una dintre cele mai vorbite limbi din Asia de Sud, iar exemplul a fost prezentat drept o dovadă a capacității sistemelor AI de a depăși parametrii inițiali de programare.

Explicații suplimentare au fost oferite de James Manyika, vicepreședinte senior al Google, care a precizat că, după câteva instrucțiuni introduse în bengali, sistemul a reușit să traducă întreaga limbă. Afirmația a fost însă nuanțată de Margaret Mitchell, fost cercetător Google, care a atras atenția că modelul PaLM, baza tehnologică a chatbotului Bard, a fost antrenat pe limba bengali, potrivit fișei tehnice oficiale.

Dincolo de exemplul tehnic, Sundar Pichai a insistat asupra consecințelor economice și sociale ale dezvoltării accelerate a inteligenței artificiale. El a avertizat că AI va afecta în special locurile de muncă ale „lucrătorilor din domeniul cunoașterii", precum scriitori, contabili, arhitecți și ingineri software, domenii în care automatizarea începe să joace un rol tot mai important.

CEO-ul Alphabet a mai spus că unele programe AI dezvoltă „proprietăți emergente", adică abilități pentru care nu au fost antrenate explicit, un fenomen pe care inginerii nu îl pot explica în totalitate. Acest nivel de opacitate, pe care l-a descris drept „cutia neagră" a inteligenței artificiale, reprezintă una dintre cele mai mari provocări pentru industrie.

Pichai a subliniat că AI „va afecta totul", inclusiv domenii precum radiologia, unde, în următorii 5-10 ani, sistemele de inteligență artificială vor lucra cot la cot cu specialiștii, ajutând la prioritizarea cazurilor grave și la eficientizarea procesului medical.

Declarațiile vin într-un context în care dezbaterile despre siguranța inteligenței artificiale s-au intensificat pe fondul succesului global al ChatGPT, dezvoltat de OpenAI, cu sprijinul Microsoft. Popularitatea acestuia a amplificat temerile legate de pierderea locurilor de muncă și de riscurile asociate dezinformării.

La aceste îngrijorări s-a alăturat și Elon Musk, care a avertizat că AI ar putea duce la „distrugerea civilizației", deși dezvoltă propriul startup menit să concureze cu ChatGPT. Luna trecută, Musk a semnat, alături de peste 1.000 de experți, un apel pentru suspendarea dezvoltării inteligenței artificiale timp de șase luni, până la stabilirea unor reguli clare de siguranță.