Americanii nu au distrus nimic in buncarele nucleare din Iran. Indiciul care arată că după atacul SUA structura subterană a centrelor nucleare este intactă

Postat la: 25.06.2025 |

AO evaluare preliminară a Agenției de Informații a Apărării (DIA) din Statele Unite, clasificată ca secretă, arată că bombardamentele americane asupra a trei centre nucleare iraniene - Fordo, Natanz și Isfahan - au întârziat programul nuclear al Teheranului cu doar câteva luni, fără a-l anihila complet, așa cum susține administrația Trump, scrie The New York Times.

Oficiali americani citați sub protecția anonimatului susțin că atacurile aeriene au reușit să blocheze intrările în două dintre centre, dar nu au produs prăbușirea structurilor subterane, acolo unde se desfășoară cea mai sensibilă parte a activităților nucleare iraniene. Stocurile de uraniu îmbogățit ar fi fost, în mare parte, mutate din locații înainte de atacuri, ceea ce a limitat impactul operațiunii.

Cu doar câteva zile înainte de loviturile aeriene, serviciile de informații americane estimau că Iranul ar avea nevoie de aproximativ trei luni pentru a produce o armă nucleară dacă ar lua decizia de a merge în această direcție. După raidurile aviației americane și israeliene, raportul DIA indică o amânare a programului cu mai puțin de șase luni - o concluzie ce contrazice puternic declarațiile președintelui Donald Trump și ale secretarului Apărării, Pete Hegseth.

„Campania noastră aeriană a distrus capacitatea Iranului de a construi o armă nucleară", a declarat Hegseth, într-un comunicat de presă. „Bombele noastre au atins exact țintele vizate și au funcționat perfect."

În schimb, documentul DIA - un raport preliminar de cinci pagini - arată că instalațiile din subteran nu au fost distruse, iar materialul fisionabil rămâne, în mare parte, în posesia Iranului. Brian Carter, expert în armament la American Enterprise Institute, afirmă că Fordo a fost lovit de 12 bombe penetrante GBU-57, dar că se văd doar șase cratere la suprafață, ceea ce indică faptul că structura subterană nu a fost compromisă.

În ciuda acestor concluzii, Casa Albă respinge raportul. Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a administrației, a afirmat că evaluarea este „complet greșită" și a criticat dur scurgerea de informații către presă, numind-o „o tentativă clară de a submina președintele și de a discredita curajul piloților americani".

Un alt punct nevralgic este legat de stocurile de uraniu. Potrivit unor surse israeliene, o parte din uraniul îmbogățit ar fi fost ascuns în locații secrete înaintea loviturilor, ceea ce ridică întrebări serioase cu privire la eficiența reală a operațiunii. De asemenea, oficiali israelieni sugerează că Iranul ar menține instalații de îmbogățire clandestine, tocmai pentru a continua programul în eventualitatea unui atac asupra celor oficiale.

Generalul Dan Caine, președintele Comitetului Întrunit al Șefilor de State Majore, a adoptat un ton mai precaut: „Operațiunea a fost concepută pentru a degrada serios infrastructura nucleară a Iranului. Este prea devreme să spunem cât de mult a mai rămas în picioare."

El a adăugat că evaluarea finală a pagubelor este încă în desfășurare și că, deși toate cele trei centre au suferit „distrugeri severe", nu este clar cât timp le-ar lua iranienilor să repornească programul.

Fostul comandant al forțelor americane din Orientul Mijlociu, generalul Joseph Votel, a subliniat că „nu este surprinzător ca anumite componente să fi supraviețuit". „De aceea facem evaluări ale pagubelor. Chiar și atunci când totul decurge conform planului, apar factori imprevizibili".

Sesiunea de informare a Congresului privind rezultatele atacului a fost amânată, iar în Senat briefingul a fost reprogramat pentru joi. Surse din cadrul administrației au declarat că fostul președinte Trump a urmărit îndeaproape reacțiile presei și declarațiile oficialilor, nemulțumit de îndoielile apărute în spațiul public privind eficiența raidului aerian.

Pe fondul acestor controverse, rămâne de văzut dacă Iranul va decide reluarea programului nuclear la scară largă. Estimările serviciilor de informații sugerează că, deși Teheranul nu a luat încă decizia de a construi o armă nucleară, dispune de suficiente rezerve și de capacități tehnice care, în cazul în care ar fi mobilizate, ar permite finalizarea unei arme într-un interval relativ scurt.