Augustin Lazar face praf ordonanţele lui Iordache: "Se dezincriminează abuzul în serviciu şi conflictul de interese"

Postat la: 19.01.2017 |

Parchetul General desfiinţează ordonanţele lui Florin Iordache, susţinând că actele normative elaborate de Ministerul Justiţiei dezincriminează, de fapt, infracţiunile de abuz în serviciu şi conflict de interese. Parchetul condus de Augustin Lazăr îi pune în faţă ministrului Justiţiei o serie de exemple concrete cu referire la angajarea rudelor de către autorităţile publice sau atribuirea de contracte către firme ale apropiaţilor.

După ce Procurorul General, Augustin Lazăr, a calificat proiectele de OUG ca fiind penibile, Parchetul General a venit în cursul serii de miercuri cu o serie de precizări suplimentare care fac praf actele normative privind abuzul în serviciu şi conflictul de interese, dar şi prevederile referitoare la graţiere. Pe scurt, magistraţii susţin că, în formularea propusă, asistăm la o dezincriminare a abuzului în serviciu şi conflictului de interese. De asemenea, în cazul graţierii, Parchetul atrage atenţia că „se regăsesc infracţiuni cu un grad ridicat de pericol social". „Prin proiectul de lege ar urma să fie graţiate şi infracţiuni precum uciderea din culpă sau vătămarea corporală din culpă, ceea ce ar implica nesocotirea vieţii ca valoare socială fundamentală. Cel mai elocvent exemplu în acest sens îl constituie cauza denumită generic Colectiv", arată Parchetul.

"Modificarea textului privind infracţiunea de conflict de interese echivalează în practică cu dezincrimnarea acestei infracţiuni. Pentru a ilustra această potenţială consecinţă, arătăm că menţiunea suplimentară privind foloase patrimoniale "necuvenite" nu este necesară pentru a atrage aplicarea legii. Folosul patrimonial este însă cuvenit/justificat ori de câte ori, printr-un contract încheiat, există drepturi şi obligaţii corelative. În mod concret, un folos ar putea fi cuvenit/justificat având ca rezultat eludarea completă a legii. Spre exemplu, parlamentarul care şi-a angajat soţia sau fiii la cabinetul său, iar aceştia au prestat efectiv activitatea pentru care au fost angajaţi, remunerarea lor fiind cuvenită, sau primarul care a încheiat un contract cu firma de dezăpezire a fiului său, iar aceasta a desfăşurat activitatea de dezăpezire pe străzile comunei. Introducând în proiect elementul „necuvenit", textul constituie în fapt a doua incriminare a infracţiunii de abuz în serviciu. Ori legiuitorul nu a urmărit să reglementeze a doua oară conduita abuzivă, ci lipsa de moralitate la luarea deciziei de către funcţionar în gestionarea banului public, respectiv drenarea fondurilor către firmele dedicate aparţinând soţului/soţiei, rudelor şi celorlalte categorii de persoane prohibite de lege. Actuala incriminare a conflictului de interese este inspirată din legislaţia franceză, care nu prevede condiţia folosului patrimonial „necuvenit"", explică Parchetul General printr-un comunicat de presă.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) arată că în cursul anului 2016, la nivelul Ministerului Public, au fost trimise în judecată 48 de dosare privind conflictul de interese, în care sunt cercetate 54 de persoane, printre care s-au numărat un senator, un deputat, 17 primari, 6 consilieri locali, 4 viceprimari. "Demne de remarcat sunt şi aspectele legate de tipologia acestora. Spre exemplu: un primar şi un viceprimar ce au încheiat contracte cu asociaţii comunale ai căror membri obţineau subvenţii; deputaţi ce angajau rude apropiate la propriile cabinete parlamentare ori consilieri locali şi alţi funcţionari publici ce derulau achiziţii publice prin încredinţare directă către firme controlate de aceştia", spun procurorii.

Cu privire la modificarea legii privind abuzul în serviciu, "prin stabilirea în mod arbitrar a unui prag minim de 200.000 lei al prejudiciului cauzat prin infracţiune, s-ar produce practic o dezincriminare cu consecinţe grave, care ar scoate din sfera ilicitului penal o multitudine de încălcări ale legii. O altă vulnerabilitate în cazul infracţiunii de abuz în serviciu este şi aceea că acţiunea penală se pune în mişcare doar la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, situaţie care ar arunca în derizoriu incriminarea faptei întrucât de multe ori autorul este chiar reprezentantul legal al persoanei juridice vătămate prin infracţiune. Mai mult decât atât, instituţia plângerii prealabile vizează în esenţa ei situaţia persoanelor fizice vătămate, nu a celor juridice", se arată în comunicatul de presă.

În ceea ce priveşte ordonanţa privind graţierea, Parchetul General susţine că limita de pedeapsă până la care se graţiază anumite pedepse, cinci ani, este prea mare. "Printre infracţiunile vizate de proiectul de graţiere se regăsesc infracţiuni cu un grad ridicat de pericol social cum ar fi evaziunea fiscală în forma cea mai gravă (prevăzută de dispoziţiile art. 9 din Legea 241 din 2005) sau abuzul în serviciu sub toate formele sale, precum şi infracţiunile asimilate celor de corupţie. De asemenea, prin proiectul de lege ar urma să fie graţiate şi infracţiuni precum uciderea din culpă sau vătămarea corporală din culpă, ceea ce ar implica nesocotirea vieţii ca valoare socială fundamentală. Cel mai elocvent exemplu în acest sens îl constituie cauza denumită generic Colectiv", mai arată Parchetul.