• Tweet

A fost condamnată în 2001 la 30 de ani de închisoare fiind acuzată că şi-a ucis toţi cei patru copii, doi băieţi şi două fete, care au murit la vârste cuprinse între 19 zile şi 18 luni. Dar zeci de oameni de ştiinţă susţin acum o nouă teorie despre aceste decese, care ar avea la bază mutaţii genetice rare. Avocaţii lui Kathleen Folbigg vor să aducă noi dovezi în faţa juraţilor australieni.

Poliţia a început să investigheze decesele în 1999, după moartea ultimului copil, la 18 luni, pe 1 martie 1999. Căsnicia soţilor Folbigg se destrămase şi, după ce tânăra mamă a părăsit căminul conjugal, soţul i-a descoperit un jurnal în care a putut citi următoarele rânduri: „Mă simt cea mai rea mamă din lume, şi sunt speriată că Laura mă va părăsi şi ea acum, ca şi Sarah. Sunt conştientă că sunt impulsivă şi uneori crudă cu ea. Iar apoi ea m-a părăsit, cu un pic de ajutor. Nu se poate întâmpla din nou. Mi-e ruşine de mine însămi. Nu-i pot spune nimic soţului meu, pentru că şi-ar face griji şi nu m-ar mai lăsa singură cu ea".

90 de oameni de ştiinţă au semnat o petiţie adresată guvernatorului statului New South Wales prin care îi cer acestuia eliberarea femeii, potrivit CNN. Folbigg a avut un început de viaţă marcat de traumă - când avea 18 luni, tatăl a înjunghiat-o mortal pe mama sa. A fost un copil cu probleme comportamentale care ar fi putut fi conectate cu un istoric de abuz de către tatăl său când era doar un bebeluş. Când s-a căsătorit, la sfârşitul anilor 80, şi apoi a avut o casă şi un copil cu soţul său, a simţit că viaţa sa este „completă", se arată în documentele de la proces.

Primul copil, un băiat, l-a avut la 21 de ani. Caleb a murit la vârsta de 19 zile, cauza morţii fiind atribuită sindromului de moarte subită a sugarului (SMSS). A rămas repede din nou însărcinată, iar în 1990 i s-a născut al doilea copil, Patrick. La patru luni, bebeluşul a avut ceea ce se numeşte eveniment inexplicabil care ameninţă viaţa în care a suferit crize epileptice şi leziuni cerebrale. După alte patru luni, a murit. Al treilea copil, Sarah, a murit la 10 luni - cauza morţii: SMSS. Poliţia a deschis o anchetă după ce şi al patrulea copil, Laura, a murit subit, la vârsta de 18 luni, iar soţul ei a mers la poliţie cu pagina din jurnal.

La procesul din 2003, procurorii au pledat pentru vinovăţie - femeia şi-a sufocat toţi copiii - deşi rapoartele medicale nu stabiliseră nimic concludent. Pledoaria lor s-a bazat pe maxima unui pediatru britanic, Roy Meadow: „Un caz de moarte subită la un sugar este o tragedie, două sunt suspicioase, iar al treilea e crimă, până la proba contrarie". Acuzarea a comparat probabilitatea ca toţi să moară din cauze naturale cu şansa ca porcii se nască cu aripi care le-ar permite să zboare. Folbigg nu a mărturisit, dar femeia a fost acuzată de crimă în cazul morţii a trei copii şi ucidere din culpă, în cazul unui al patrulea.

SMSS a fost introdus drept cauză de deces în 1969, iar în anii 80 cazuri anterior considerate omucideri erau atribuite acestui sindrom, care a început să fie înţeles tot mai mult. În ultimele două decenii însă, cercetările au avansat şi în tot mai multe cazuri au fost luaţi în calcul factorii genetici. În 2001, un cardiolog pediatru de la Clinica Mayo, împreună cu echipa sa, a găsit o legătură între acest sindrom şi o mutaţie a unei gene, SCN5A. Ulterior, variaţii genetice ale peste 30 de gene au fost legate nu doar de SMSS, ci şi de moartea subită a unor copii peste un an.

În 2015, avocaţii au făcut apel la guvernator invocând noile dovezi ştiinţifice pentru reexaminarea acuzaţiilor. Dacă şi judecătorul districtual ar fi fost de acord, atunci guvernatorul ar fi putut retrimite cazul la Curtea Penală de Apel. Echipa de avocaţi ai lui Folbigg i-au cerut lui Carola Vinuesa, co-director al Centrului pentru Imunologie Personalizată la Universitatea naţională din Australia, să secvenţieze genomurile copiilor. Acesta a fost de părere că şansele sunt destul de mici să fie găsite mutaţii la mamă, observând şi natura neobişnuită a cazului în care cercetătorii ar proceda la secvenţiere genetică completă.

Echipa sa a găsit însă o mutaţie în genomul mamei - o variaţie a genei CALM2 care controlează transportul calciului în celulele inimii. Potrivit studiilor, acestea pot provoca probleme cardiace la copiii mici, fiind una dintre cauzele recunoscute ale SMSS, respectiv moartea subită a unor bebeluşi de peste un an. Apoi au găsit mutaţiile genei CALM 2 şi la cele două fetiţe. Cercetătoarea a considerat că are suficiente dovezi pentru a-i scrie judecătorului despre o cauză naturală probabilă cel puţin în cazul fetiţelor. Judecătorul s-a opus reexaminării cazului motivând ansamblul dovezilor, inclusiv din jurnal.

În noiembrie trecut, oamenii de ştiinţă au venit cu dovezi şi mai puternice. O echipă de şase experţi din şase ţări condusă de profesorul danez Michael Toft Overgaard a descoperit că variaţiile genei CALM2 pe care o aveau mama şi cele două fiice puteau provoca boală cardiacă - aşa cum se descoperise şi în cazul altor mutaţii ale genei. În plus, ambele fete luau medicamente pentru infecţii respiratorii înainte de a muri. Sarah lua antibiotice, în timp ce Laura era tratată cu paracetamol şi pseudoefedrină. La momentul morţii Laura avea inflamaţie a inimii.

Mai mult, la cei doi băieţi au fost găsite mutaţii ale genelor BSN - moştenite cel mai probabil de la ambii părinţi. Tatăl a refuzat însă să fie testat. Studiile pe şoareci au arătat că, dacă ambele copii ale genei BSN au erori, acestea pot cauza crize epileptice la exemplarele tinere. Cercetătorii încă examinează cazul băieţilor. Patrick a avut crize epileptice înainte de moarte. Mutaţii ale genelor CALM1, CALM2 sau CALM3 au fost descoperite la doar 75 de oameni din lume - dar sunt şanse mari ca ele să fie transmise urmaşilor.

„În ultimă instanţă, nu e vorba despre faptul că aceste variaţii genetice sunt foarte rare în populaţia generală, ci despre şansele ca un cuplu precum Kathleen şi Craig să aibă această combinaţie de mutaţii. Odată ce intră în joc genetica, statistica nu mai contează. Patologia deja ne-a arătat că există cauze diferite ale deceselor", a explicat Vinuesa, notând că nu trebuie să fie dovedită o cauză comună pentru a fi toate morţi naturale. Avocaţii lui Folbigg au înaintat cazul la Curtea de Apel din New South Wales motivând că legea a fost aplicată necorespunzător de către însărcinatul cu ancheta din 2019.

Rezultatele cercetărilor au determinat 90 de oameni de ştiinţă, între care şi doi laureaţi Nobel, să înainteze o petiţie către guvernatorul statului australian. „Este profund îngrijorător faptul că dovezi medicale şi ştiinţifice au fost ignorate în favoarea probelor circumstanţiale. Acum avem o explicaţie alternativă pentru moartea copiilor soţilor Folbigg", a spus Fiona Stanley, cercetător pediatric. Un purtător de cuvânt al guvernatorului Margaret Beazley a spus că procurorul general al statului va studia petiţia şi o va consilia în acest caz.