• Tweet

Parlamentari din opoziție și activiști ai societății civile susțin că actuala conducere a Ucrainei folosește justiția ca armă pentru a intimida adversarii și a reduce la tăcere criticii.

Când Rusia și-a lansat invazia pe scară largă în Ucraina, în urmă cu aproape patru ani, Volodimir Kudrîțki, pe atunci șef al companiei naționale de energie Ukrenergo, încerca disperat să țină luminile aprinse.

Cumva, a reușit - an de an, a menținut rețeaua funcțională în ciuda atacurilor cu rachete și drone rusești asupra infrastructurii energetice și a câștigat respectul industriei energetice internaționale pentru faptul că a evitat întreruperi catastrofale. Asta până în 2024, când a fost forțat brusc să demisioneze, scrie Politico.

Demisia lui Kudrîțki a fost criticată de numeroși specialiști din domeniul energiei și a provocat îngrijorare la Bruxelles. La acel moment, el declara că fusese victima unei „centralizări necruțătoare a puterii", promovată de președintele Volodimir Zelenski și de puternicul său șef de cabinet, Andrii Iermak. Kudrîțki spunea că se teme ca „indivizi corupți" să nu ajungă să preia controlul asupra companiei de stat.

Potrivit susținătorilor săi, tocmai astfel de declarații - și refuzul de a tăcea - explică de ce Kudrîțki s-a trezit săptămâna trecută într-o boxă de sticlă dintr-o sală de tribunal din centrul Kievului, inculpat pentru deturnare de fonduri.

Parlamentari din opoziție și activiști ai societății civile denunță cazul drept un nou exemplu al tacticii de „lawfare" - folosirea sistemului judiciar pentru a intimida adversarii și a reduce la tăcere criticii, sub acuzații de corupție sau de colaborare cu Rusia.

Biroul președintelui Zelenski a refuzat să comenteze, la solicitarea jurnaliștilor Politico.

Printre cei tratați similar se numără și fostul președinte Petro Poroșenko, sancționat și inculpat în acest an pentru corupție - o mișcare care i-ar putea bloca candidatura la viitoarele alegeri.

Sancțiunile au fost frecvent folosite împotriva opozanților, ducând la înghețarea activelor și la blocarea oricăror tranzacții financiare, inclusiv accesul la carduri sau conturi bancare.

Porosenko l-a acuzat ulterior pe Zelenski de un „autoritarism crescând" și de intenția de a „înlătura orice competitor de pe scena politică".

Acesta ar fi și motivul pentru care Kudrîțki a fost inculpat, susține deputatul de opoziție Mîkola Kniajițki. El crede că folosirea justiției ca armă de discreditare se va accentua pe măsură ce administrația prezidențială se pregătește pentru eventuale alegeri, dacă va fi instituit un armistițiu.

„Folosesc instanțele pentru a curăța terenul de competitori și a pregăti alegeri nedrepte", avertizează Kniajițki.

Printre vocile critice se numără și activista Daria Kaleniuk, directoarea Centrului de Acțiune Anticorupție. Ea afirmă că președintele și cercul său apropiat „folosesc războiul pentru a monopoliza puterea într-un mod care amenință democrația țării".

Kaleniuk, prezentă la ședința de judecată de două ore, susține că dosarul împotriva lui Kudrîțki este „pur politic". „Cazul nu are niciun sens juridic", a spus ea, explicând că procurorul „nu a demonstrat că acesta ar fi obținut vreun beneficiu material" dintr-un contract de infrastructură care, în final, nici măcar nu a fost executat.

Dosarul se referă la un contract semnat acum șapte ani, când Kudrîțki era adjunct la investiții în cadrul Ukrenergo. Subcontractorul nu a început niciodată lucrările, iar compania a reușit să recupereze avansul plătit.

Deputata Inna Sovsun, prezentă și ea în sala de judecată, confirmă: „Nu există nicio dovadă că s-ar fi îmbogățit. Nu s-a produs niciun prejudiciu. Nu pot să nu cred că totul este motivat politic."

Sovsun s-a oferit garant personal pentru eliberarea lui Kudrîțki, alături de alți doi parlamentari. Judecătorul a dispus însă eliberarea acestuia pe cauțiune, stabilită la 325.000 de dolari.

Un consilier guvernamental de rang înalt, care a solicitat anonimatul, respinge acuzațiile potrivit cărora dosarul ar fi politic. „Ar trebui să așteptăm audierea completă înainte de a trage concluzii", a declarat el.

Fosta vicepremieră Ivanna Klimpuș-Țințadze consideră însă că „situația arată prost din orice unghi - intern și internațional". Ea subliniază că momentul este nefericit pentru Ucraina, care cere sprijin energetic suplimentar din partea Europei înainte de o iarnă ce se anunță extrem de grea.

Cu atacuri rusești de o amploare fără precedent, provocarea energetică a Ucrainei este uriașă. Spre deosebire de iernile trecute, Rusia vizează acum și sondele, depozitele și infrastructura de distribuție a gazelor naturale, nu doar rețeaua electrică. În prezent, 60% dintre ucraineni depind de gaz pentru a-și încălzi locuințele.

Unii directori din sectorul energetic se tem că procesul împotriva lui Kudrîțki face parte dintr-o strategie preventivă de a găsi țapi ispășitori, în cazul în care sistemul energetic cedează în fața atacurilor rusești.

Acum două săptămâni, publicația Ukrainska Pravda scria, citând surse anonime, că foști oficiali din energie se tem că vor fi acuzați de lipsa de pregătire a infrastructurii.

„Au nevoie de un țap ispășitor", a spus pentru Politico un expert în politică externă care a consiliat guvernul ucrainean. „Există regiuni care probabil nu vor avea curent până în primăvară. În apartamentele din Kiev sunt deja 10 grade, iar orașul s-ar putea confrunta cu pene prelungite. Oamenii sunt deja furioși, așa că administrația prezidențială are nevoie de vinovați."

„Opoziția îl va acuza pe Zelenski că a eșuat în fața Ucrainei și că ar fi trebuit să aibă deja planuri de rezervă pentru a evita penele masive de curent și înghețul", a adăugat sursa.

Adrian Karatnycky, cercetător principal la Atlantic Council și autor al volumului Battleground Ukraine, avertizează și el asupra derivei politice: „Deși Zelenski este un lider inspirațional și curajos în timp de război, există într-adevăr elemente îngrijorătoare în modul său de a guverna."