• Tweet

În cadrul programului „Egalitatea de şanse”, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a înmânat personal decretul prin care cinci luptători ai Legiunii Franceze, printre care şi un român, devin cetăţeni francezi. Cu această ocazie, Macron a luat masa cu ei şi a urmărit antrenamentele.

Emmanuel Macron a predat decretul de naturalizare către cinci legionari, la un centru de instruire al Legiunii străine din Saint-Gaudéric, în Aude, vineri, 12 martie, relatează presa franceză. „Franţa te invită să devii parte a istoriei sale", a spus preşedintele Emmanuel Macron cu ocazia ceremoniei solemne de înmânare a decretului lor de naturalizare, vineri, la Saint-Gaudéric (Aude) către cinci legionari, pentru a evidenţia această formă excepţională de integrare oferită angajaţilor străini ai acestei unităţi de elită.

„Sunt fericit că am redescoperit principiile şi metodele care permit Legiunii să integreze cu o eficienţă de neegalat o astfel de diversitate de bărbaţi şi culturi", a declarat preşedintele cu ocazia predării documentelor către un polonez, un brazilian, un român, un nepalez şi un algerian. „Este înscris în codul vostru legionar şi îl întruchipaţi cu mândrie: sunteţi o familie, fraţi de arme, serviţi Franţa cu onoare şi fidelitate. În numele Naţiunii, mulţumim legionarilor noştri." „Vorbiţi franceza, respectaţi legile franceze. Franţa vă invită să deveniţi parte a istoriei sale pentru că aţi ales valorile sale, în schimb şi Franţa v-a ales pe voi". „Nimic nu se obţine dacă nu se sacrifică nimic", a insistat Macron.

Recruţii cu vârste cuprinse între 17 şi 39 de ani vin din întreaga lume pentru a se alătura celor 9.500 de oameni ai acestei unităţi de elită. După câţiva ani sau în numele „vărsării de sânge" în luptă, „chipiurile albe" pot deveni cetăţeni francezi. În această fermă veche din mediul rural, şeful statului a luat masa alături de ei. Apoi va vizita camerele, va participa la un curs de franceză - mulţi recruţi nu vorbesc franceza când sosesc - şi la exerciţii de prim ajutor şi de atac. Al patrulea regiment străin al Legiunii deţine trei ferme în jurul localităţii Castelnaudary, unde se oferă pregătirea iniţială de patru luni, un antrenament renumit în toată lumea pentru standardele sale ridicate. Printre acestea „Marşul Chipiului Alb" de 80 de kilometri, care le permite să se alăture Legiunii.

Aproximativ 1.600 de persoane sunt integrate în fiecare an. „Şeful statului va vizita o baracă pentru a înţelege cum îi facem pe aceşti oameni foarte diferiţi să adopte reguli comune ale vieţii de zi cu zi, pentru a forma un tot omogen", a spus un consilier din partea Legiunii. Pentru preşedinţie, această vizită face parte din programul „şanselor egale" pe care şeful statului doreşte să îl promoveze la sfârşitul mandatului său de cinci ani. Tipul acesta de probleme cu greu intră în atenţia publicului, pe fondul îngrijorărilor cu privire la revenirea epidemiei.

Există două modalităţi prin care un legionar străin poate deveni francez. „Cea mai cunoscută, dar din fericire nu reprezintă o modalitate foarte des întâlnită, este cea a „sângelui vărsat", când un soldat a fost rănit în luptă", a spus consilierul. S-a întâmplat doar de aproximativ 20 de ori din 1999 şi până azi. A doua modalitate, după trei până la cinci ani de serviciu, legionarii pot aplica pentru a deveni francezi. Vineri după-amiază, un polonez, un brazilian, un român, un nepalez şi un algerian au primit decretul de la preşedintele Franţei. În fiecare an se naturalizează în jur de 200 de legionari. „Este o manifestare a egalităţii de şanse, o capacitate puternică de integrare prin efort cu aplicarea unor reguli nu dure, dar solicitante, acceptate în mod liber de cei care se angajează", a spus preşedinţia.

Candidaţii, cu vârste cuprinse între 17 şi 40 de ani, se prezintă la centrul de selecţie de la Aubagane, unde se află şi sediul Legiunii străine. Veniţi din toate colţurile lumii, unii fugind de un trecut dificil, alţii o trădare în dragoste, toţi îşi pun speranţa că Legiunea Străină le va oferi oportunitatea de a o lua de la capăt, chiar cu preţul unor antrenamente grele. Indiferent de originea sau religia lor, Legiunea le oferă acestor oameni posibilitatea unei vieţi noi. Printre multitudinea de teste fizice şi mintale pe care recruţii trebuie să le treacă este şi acela de a-şi schimba obiceiurile de dimineaţă. Viitorii soldaţi trebuie să înveţe să facă duş în 10 secunde. Urmează patru luni în care recruţii sunt sub o presiune psihologică constantă, comandanţii lor nu fac concesii pentru nimeni în timpul antrenamentelor.

De altfel, cel mai cunoscut motto al Legiunii Străine - „Mergi sau crapă"- reflectă duritatea antrenamentelor zilnice ale legionarilor şi face trimitere la vechi concepte de război, conform cărora un soldat bun este acela care se înfrânge pe sine în fiecare zi, autodepăşindu-şi capacităţile umane. Cea mai importantă calitate a unui legionar este rezistenţa fizică. Instructorii militari ai legiunii străine insistă în timpul antrenamentelor tocmai pe dezvoltarea acesteia pentru ca odată cu rezistenţa fizică creşte şi cea mintală, iar psihicul se slefuieşte la fel ca al unui războinic desăvârşit de odinioară. Legionarii trebuie să menţină un ritm de 88 paşi pe minut în cadrul marşurilor.

În timpul antrenamentului legionarii mărşăluiesc pe o distanţă de 40 de kilometri având în spate echipamentul militar şi arma aferentă a căror greutate combinată variază între 25-30 kg în funcţie de anotimp şi tipul de misiune. Tradiţional, în timpul marşului legionarii cântă "Le Boudin", cel mai cunoscut cântec al Legiunii, vechi de peste 100 de ani. O importanţă deosebită se acordă în timpul antrenamentelor deprinderii tehnicilor de luptă corp la corp. Legionarii au dezvoltat un sistem de luptă care cuprinde elemente diverse din Karate, Jiu-Jitsu, Kung Fu, Silat şi Sambo.

Nu este vorba de practicarea unei arte marţiale în adevăratul sens al cuvântului, ci mai degraba de însuşirea celor mai eficiente mişcări folosite în lupta corp la corp. Antrenamentele sunt deosebit de solicitante atât pentru fizic, cât mai ales pentru psihicul uman. Se urmăreşte eliminarea fricii şi a urii, considerate principalele vinovate de pierderea unei lupte. Antrenamentul de marş, luptă şi alergări se desfăşoară pentru legionari în condiţiile în care aceştia nu au dormit în noaptea precedenta şi nici nu au mâncat nimic câteva zile. Iar, în cele din urmă, după patru luni de antrenamete grele, doar unul din zece recruţi vor fi păstraţi.