Cum a pierdut Călin Georgescu războiul în instanță cu BEC? Propaganda de pe TikTok nu a respectat legea - motivarea judecătorilor CAB

Postat la: 28.11.2024 |

Cum a pierdut Călin Georgescu războiul în instanță cu BEC? Argumentele lui Călin Georgescu potrivit cărora campania din mediul online a fost efectuată de voluntari, fără a fi plătite, au fost respinse de judecătorii Curții de Apel București.

BEC a dispus pe 20 noiembrie înlăturarea tutor materialelor de propagandă electorală din mediul online, care îl ilustrau pe Călin Georgescu și care nu erau marcate cu codul unic de identificare al candidatului. BEC a sesizat Autoritatea Electorală Permanentă și Ministerul Cercetării și Digitalizării pentru a duce la îndeplinire hotărârea.

„Materialele din mediul online care îl ilustrează pe candidatul Călin Georgescu la alegerile pentru Președintele României din anul 2024 trebuie să conțină și codul de identificare al mandatarului financiar", se arată în hotărârea BEC din 20 noiembrie 2022. Călin Georgescu a contestat decizia. În fața judecătorilor, a invocat că BEC a interpretat greșit legea. Georgescu a susținut în instanță că indicarea codului unic de identificare se aplică doar candidaților independenți care au comandat materiale de propagandă electorală, iar el susține că nu a comandat astfel de materiale.

„Dispozițiile codului unic de identificare trebuie privite în strânsă și inseparabilă legătură cu dispozițiile privind instituția mandatarului fiscal, dispoziții prin care se prevede faptul că mandatarul fiscal are rolul de a evidenția veniturile și cheltuielile candidatului/ candidaților care nu participă în această calitate la procesul electoral. Activitățile și materiale de propagandă electorală au fost efectuate în regie proprie sau pe bază de voluntariat cu titlu gratuit", a susținut Călin Georgescu în instanță.

Curtea de Apel București a respins contestația lui Georgescu cu două zile înaintea primului tur al alegerilor prezidențiale, instanța arătând că decizia BEC este un corectă. În motivarea hotărârii, publicată miercuri, instanța arată că reglementarea privind obligativitatea menționării codului unic de identificare a fost reglementată printr-o lege și nu o hotărâre AEP, așa cum susținea Călin Georgescu. De asemenea, judecătorii au subliniat că toți candidații au obligația de a indica acest cod pe materialele de propagandă, inclusiv pe cele distribuite în mediul online. Acest aspect a fost reglementat prin Legea nr. 334/2006 și clarificat prin normele metodologice de aplicare, precum și prin Hotărârea AEP nr. 29/2024.

„Deși reclamantul (Călin Georgescu n.r.) a susținut că activitățile și materialele de propagandă electorală au fost efectuate în regie proprie sau pe bază de voluntariat cu titlu gratuit, Curtea reține că reclamantul nu a dovedit aceste afirmații, deși potrivit art. 249 din Codul civil, acestuia îi revenea sarcina probei. Mai mult, chiar și în ipoteza în care aceste aspecte ar corespunde realității, Curtea constată că obligația de a menționa codul unic de identificare al candidatului independent nu este determinată de un eventual caracter pecuniar al materialului de propagandă electorală utilizat, astfel cum tinde a arăta reclamantul, ci este o obligație impusă în mod expres de actele normative în vigoare", au motivat judecătorii Curții de Apel București. Călin Georgescu a continuat să distribuie în mediul online materiale de propagandă fără a menționa codul unic de identificare și după decizia instanței.