Cum deciziile din Austria, Ungaria și Slovacia au făcut ca scăderea Dunării să se resimtă mai puternic în România: "Acțiunile lor chiar ne-au redus din debit"

Postat la: 13.08.2026 |

Cum deciziile din Austria, Ungaria și Slovacia au făcut ca scăderea Dunării să se resimtă mai puternic în România:

Într-o intervenție publicată pe TikTok, jurnalista Sanda Nicola susțin afirmă că Austria, Slovacia și Ungaria și-au protejat propriile sisteme energetice și rezerve de apă în limitele cadrului legal, în timp ce autoritățile române ar fi trebuit să cunoască din timp evoluția debitelor și să se pregătească.

„Fac geografie, nu ideologie. Și de asta o să enervez acum pe toată lumea", își începe Sanda Nicola explicația într-un clip postat pe TikTok.

Jurnalista pornește de la una dintre întrebările apărute în spațiul public în contextul problemelor de la Cernavodă: „Se pune întrebarea: au luat țările din amonte decizii la barajele lor care ne-au lăsat pe noi fără apă la Cernavodă?"

Nicola își argumentează abordarea invocând atât experiența din presă, cât și pregătirea sa academică.

„Am destui ani de presă încât să știu cum se instrumentalizează politic și iresponsabil o criză și am un doctorat în științe geografice, care m-a învățat să analizez date transfrontaliere, să mă uit pe tratate, pe hărți, pe debitmetre."

Potrivit acesteia, mai multe state aflate în amonte ar fi adoptat măsuri de protecție înainte ca problemele să devină acute în România.

„Iar adevărul este că Austria, Slovacia, la barajul de la Gabčíkovo, și Ungaria, la centrala de la Paks, au trecut, un pic înaintea noastră, pe regim de avarie. Ei și-au optimizat propriile rezerve. Cum? Limitând producția și eliberând spre România doar acel minim ecologic obligatoriu prin Convenția de la Sofia."

Jurnalista afirmă că aceste decizii au avut un efect asupra cantității de apă care a ajuns în aval, inclusiv în România, dar respinge ideea că ar fi fost vorba despre o acțiune ilegală îndreptată împotriva țării noastre.

„Acțiunile lor chiar ne-au redus din debit. Dar au fost 100% legale. Ei nu ne-au furat apa, ci s-au protejat pe ei înșiși."

În acest context, Nicola mută responsabilitatea către capacitatea instituțiilor românești de a anticipa situația. Ea susține că mecanismele internaționale de cooperare ar fi trebuit să ofere autorităților informațiile necesare pentru a urmări permanent evoluția debitului Dunării.

„Iar prin protocoalele internaționale de coordonare ale Comisiei Dunării, autoritățile române ar fi trebuit să fi fost notificate în timp real și să știe exact, oră de oră, ce debit coboară spre noi. Acum, presupunând că ai noștri au știut ce vine, de ce erau deja colmatate canalele de aducțiune de la Cernavodă?"

Ea indică lipsa dragajelor drept una dintre cauzele vulnerabilității infrastructurii în condiții de debit redus.

„Pentru că ani de-a rândul, fără dragaje, au umplut fundul apei de mâl, iar la debit redus pompele riscă să aspire nisip. Nu ne-a furat nimeni. Autoritățile au ignorat prognozele, au știut că Dunărea o să scadă dramatic și n-au fost pregătite", mai afirmă Nicola.

"Să se dea Dunăre câte puțin, să ajungă la toată lumea! Da, numai că unora le trebuie mai mult decât altora, pentru că trăim într-o Europă dezvoltată neuniform din punctul de vedere al infrastructurii și al guvernanței. Dunărea trebuie administrată durabil și echitabil, spun convențiile internaționale. Ce te faci, însă, când apa scade natural, vecinii își protejează rezervele conform protocoalelor, iar ție, în România, nu-ți mai ajunge nivelul la priza de răcire a reactoarelor de la Cernavodă? Pentru că tu n-ai făcut dragajele la timp, iar canalele tale de aducțiune de la Cernavodă sunt pline de mâl.", încheie jurnalista.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Cum deciziile din Austria, Ungaria și Slovacia au făcut ca scăderea Dunării să se resimtă mai puternic în România: "Acțiunile lor chiar ne-au redus din debit"

Postat la: 13.08.2026 |

0

Într-o intervenție publicată pe TikTok, jurnalista Sanda Nicola susțin afirmă că Austria, Slovacia și Ungaria și-au protejat propriile sisteme energetice și rezerve de apă în limitele cadrului legal, în timp ce autoritățile române ar fi trebuit să cunoască din timp evoluția debitelor și să se pregătească.

„Fac geografie, nu ideologie. Și de asta o să enervez acum pe toată lumea", își începe Sanda Nicola explicația într-un clip postat pe TikTok.

Jurnalista pornește de la una dintre întrebările apărute în spațiul public în contextul problemelor de la Cernavodă: „Se pune întrebarea: au luat țările din amonte decizii la barajele lor care ne-au lăsat pe noi fără apă la Cernavodă?"

Nicola își argumentează abordarea invocând atât experiența din presă, cât și pregătirea sa academică.

„Am destui ani de presă încât să știu cum se instrumentalizează politic și iresponsabil o criză și am un doctorat în științe geografice, care m-a învățat să analizez date transfrontaliere, să mă uit pe tratate, pe hărți, pe debitmetre."

Potrivit acesteia, mai multe state aflate în amonte ar fi adoptat măsuri de protecție înainte ca problemele să devină acute în România.

„Iar adevărul este că Austria, Slovacia, la barajul de la Gabčíkovo, și Ungaria, la centrala de la Paks, au trecut, un pic înaintea noastră, pe regim de avarie. Ei și-au optimizat propriile rezerve. Cum? Limitând producția și eliberând spre România doar acel minim ecologic obligatoriu prin Convenția de la Sofia."

Jurnalista afirmă că aceste decizii au avut un efect asupra cantității de apă care a ajuns în aval, inclusiv în România, dar respinge ideea că ar fi fost vorba despre o acțiune ilegală îndreptată împotriva țării noastre.

„Acțiunile lor chiar ne-au redus din debit. Dar au fost 100% legale. Ei nu ne-au furat apa, ci s-au protejat pe ei înșiși."

În acest context, Nicola mută responsabilitatea către capacitatea instituțiilor românești de a anticipa situația. Ea susține că mecanismele internaționale de cooperare ar fi trebuit să ofere autorităților informațiile necesare pentru a urmări permanent evoluția debitului Dunării.

„Iar prin protocoalele internaționale de coordonare ale Comisiei Dunării, autoritățile române ar fi trebuit să fi fost notificate în timp real și să știe exact, oră de oră, ce debit coboară spre noi. Acum, presupunând că ai noștri au știut ce vine, de ce erau deja colmatate canalele de aducțiune de la Cernavodă?"

Ea indică lipsa dragajelor drept una dintre cauzele vulnerabilității infrastructurii în condiții de debit redus.

„Pentru că ani de-a rândul, fără dragaje, au umplut fundul apei de mâl, iar la debit redus pompele riscă să aspire nisip. Nu ne-a furat nimeni. Autoritățile au ignorat prognozele, au știut că Dunărea o să scadă dramatic și n-au fost pregătite", mai afirmă Nicola.

"Să se dea Dunăre câte puțin, să ajungă la toată lumea! Da, numai că unora le trebuie mai mult decât altora, pentru că trăim într-o Europă dezvoltată neuniform din punctul de vedere al infrastructurii și al guvernanței. Dunărea trebuie administrată durabil și echitabil, spun convențiile internaționale. Ce te faci, însă, când apa scade natural, vecinii își protejează rezervele conform protocoalelor, iar ție, în România, nu-ți mai ajunge nivelul la priza de răcire a reactoarelor de la Cernavodă? Pentru că tu n-ai făcut dragajele la timp, iar canalele tale de aducțiune de la Cernavodă sunt pline de mâl.", încheie jurnalista.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE