• Tweet

COMUNICAT SALROM: Am urmărit declarațiile publice făcute astăzi de domnii Radu Miruță și Irineu Darău cu privire la grafitul de la Baia de Fier și mă bucur că, în august 2026, cei doi au descoperit importanța unui proiect pe care SALROM îl construiește, instituțional, tehnic și financiar, încă din anul 2024.

Mă bucur, de asemenea, că Guvernul face în sfârșit pasul administrativ necesar pentru eliminarea perimetrelor miniere de la Baia de Fier din hotărârile de Guvern prin care acestea fuseseră incluse pe lista obiectivelor aflate în închidere.

Dar, între a elimina două poziții din anexele unor hotărâri de Guvern și a pretinde că ai „reînviat" proiectul grafitului românesc există o diferență pe care documentele oficiale o fac foarte clară.

Poți elimina, în 2026, două poziții din două anexe. Nu poți elimina din istorie peste doi ani de muncă ai actualei echipe SALROM și demersurile făcute de companie pentru obținerea licenței de exploatare, inclusiv prin demersurile pentru modificarea Legii minelor.

Pentru corecta informare a opiniei publice, cronologia este următoarea.

La 23 mai 2024 a intrat în vigoare Critical Raw Materials Act - Regulamentul (UE) 2024/1252 - și a fost deschis primul apel pentru Proiecte Strategice în domeniul materiilor prime critice, cu termen de depunere la 22 august 2024. Tot la 23 mai 2024 a avut loc prima reuniune a European Critical Raw Materials Board.

În România, mecanismul legal pentru redeschiderea exploatărilor miniere neenergetice închise prin hotărâri ale Guvernului a fost reglementat în iunie 2024, prin OUG nr. 77/2024, care a introdus art. 53^1 în Legea minelor nr. 85/2003. Nota de fundamentare a actului normativ spune explicit că una dintre schimbările urmărite era tocmai reglementarea redeschiderii acestor exploatări și lega urgența intervenției legislative de oportunitățile oferite companiilor naționale prin CRMA.

Cu alte cuvinte, cadrul legal pe care îl aplică astăzi Guvernul nu a fost inventat în august 2026 și nu a fost creat de domnii Radu Miruță și Irineu Darău.

La 20 august 2024, SALROM a depus la Comisia Europeană proiectul „Battery-Grade Graphite Extraction Project at Baia de Fier Site - Sustainable Development and Innovation for the Future of Energy of the European Union", proiect dedicat extracției și procesării primare a șisturilor grafitoase pentru producerea grafitului de calitate pentru baterii.

La 25 martie 2025, Comisia Europeană a acordat proiectului SALROM statutul de Proiect Strategic al Uniunii Europene, cu o valoare de 198 de milioane de euro. În Decizia Comisiei, proiectul apare la poziția 43: „SALROM Baia de Fier", proiect de extracție în România, promovat de Societatea Națională a Sării S.A., destinat furnizării de grafit de calitate pentru baterii.

Așadar, în martie 2025, Comisia Europeană considera proiectul SALROM suficient de matur și de important încât să îl declare proiect strategic european. În august 2026 ni se explică public că acest proiect este trecut „de la morți la vii".

În anul 2025, SALROM a continuat demersurile pentru menținerea și dezvoltarea drepturilor miniere în perimetrul Ungurelașu-Polovragi. Documentele oficiale consemnează expres că titularul licenței solicitase prelungirea acesteia.

Prin HG nr. 639 din 8 august 2025, Guvernul a aprobat Actul adițional nr. 2/2025 la Licența de concesiune nr. 634/1999 deținută de SALROM pentru exploatarea șisturilor grafitoase în perimetrul Ungurelașu-Polovragi. Licența a fost prelungită până la 9 august 2030.

Și aici există un detaliu pe care actuala retorică publică pare să îl uite: HG nr. 639/2025 a fost contrasemnată, în calitate de ministru al Economiei, chiar de domnul Radu-Dinel Miruță.

Prin urmare, existența proiectului, titularul licenței și demersurile SALROM nu reprezintă informații pe care domnul Miruță le putea descoperi abia în august 2026.

SALROM nu s-a oprit aici.

În cadrul celui de-al doilea apel CRMA, lansat de Comisia Europeană în septembrie 2025, societatea a depus alte două proiecte: un proiect de procesare avansată a grafitului de la Baia de Fier, depus la 7 noiembrie 2025, în valoare de 250 de milioane de euro, și proiectul „Tailings-to-Green Baia de Fier", depus la 12 ianuarie 2026, în valoare de 180 de milioane de euro, destinat reciclării și valorificării haldelor istorice și fluxurilor secundare rezultate din exploatarea și procesarea grafitului.

Împreună cu proiectul de extracție depus în 2024, cele trei proiecte CRMA dezvoltate de SALROM reprezintă un portofoliu de peste 628 de milioane de euro și construiesc un lanț industrial coerent: extracție - procesare - reciclare. Cel de-al doilea apel CRMA a fost deschis la 25 septembrie 2025, cu termen de depunere la 15 ianuarie 2026.

În paralel, SALROM a dezvoltat și depus proiectul GRAPH-SECURE în cadrul Innovation Fund, pentru introducerea tehnologiei HPSA (High-Pressure Slurry Ablation) și decarbonizarea extracției și procesării primare a grafitului de la Baia de Fier.

Aceasta este realitatea proiectului pe care ni se spune astăzi că doi demnitari îl „reînvie".

Actualul proiect de Hotărâre a Guvernului este necesar și SALROM susține adoptarea lui. Dar trebuie spus foarte exact ce face această hotărâre: abrogă poziția 51 din anexa HG nr. 1008/2006 și poziția 48 din anexa HG nr. 644/2007, eliminând astfel cele două obiective din listele de închidere. Atât.

Chiar Nota de fundamentare a actualului proiect de HG afirmă că adoptarea lui este necesară pentru implementarea de către Societatea Națională a Sării S.A. a proiectului strategic deja aprobat de Comisia Europeană. Documentul recunoaște, de asemenea, că SALROM deținea licența, că aceasta fusese prelungită în 2025 și că societatea transmisese autorității miniere documentația care dovedea capacitatea tehnico-economică de dezvoltare a exploatării.

Ordinea lucrurilor este, deci, exact așa, dar invers față de impresia creată astăzi public: HG-ul nu creează proiectul SALROM. Proiectul SALROM, deja declarat strategic la nivel european, este motivul pentru care această HG trebuie adoptată.

Mai observ un lucru.

În aceeași apariție publică, domnul Radu Miruță afirmă că hotărârea „a fost semnată" și că a semnat-o și domnia sa, în timp ce domnul Irineu Darău afirmă că proiectul se află încă în etapele finale de avizare la Ministerul Finanțelor și Ministerul Justiției și că speră ca hotărârea să fie adoptată în următoarea ședință de Guvern.

Nu este rolul SALROM să armonizeze declarațiile membrilor Guvernului. Din punct de vedere juridic, însă, semnarea sau avizarea unui proiect de act normativ și adoptarea lui de către Guvern nu sunt același lucru.

SALROM nu contestă meritul niciunui ministru pentru actele pe care le semnează în exercitarea atribuțiilor sale. Dimpotrivă, orice demers instituțional care înlătură un obstacol din calea proiectului este binevenit.

Dar între a-ți îndeplini atribuțiile instituționale și a revendica public paternitatea unui proiect construit de alții există o diferență.

Domnii Miruță și Darău pot revendica semnăturile pe documentele pe care le semnează astăzi. Nu pot revendica retroactiv legislația adoptată în 2024, proiectul depus de SALROM în august 2024, statutul strategic european obținut în martie 2025, documentațiile tehnico-economice realizate, licența prelungită în 2025 și proiectele de procesare și reciclare depuse ulterior de SALROM.

Grafitul de la Baia de Fier nu a fost „înviat" într-o conferință de presă.

A fost construit ca proiect industrial, etapă cu etapă, de oamenii din SALROM.

Mă bucur, în concluzie, de interesul pe care domnii Radu Miruță și Irineu Darău îl manifestă astăzi față de proiectul de grafit de la Baia de Fier. SALROM are nevoie de interesul Ministerului Economiei, dar mai ales are nevoie de sprijin instituțional concret, constant și predictibil pentru implementarea unor investiții de asemenea amploare.

Dincolo de actele administrative semnate în exercitarea funcțiilor publice, conducerea SALROM nu a beneficiat până în prezent din partea celor doi de sprijinul pe care intensitatea declarațiilor de astăzi ar putea lăsa publicului impresia că l-a primit.

Iar în ceea ce îl privește pe domnul Irineu Darău, există un contrast pe care nu îl pot ignora.

În timp ce astăzi își exprimă public preocuparea pentru proiectele construite de SALROM, mie mi-au fost comunicate informații potrivit cărora domnul ministru și-ar fi exprimat dorința de a mă revoca din funcția de director general al Societății Naționale a Sării.

Dacă informația este inexactă, domnul ministru are, desigur, posibilitatea să o dezmintă public.

Dacă este exactă, atunci situația este cel puțin interesantă: proiectele dezvoltate sub această conducere merită prezentate public drept succese, dar conducerea care le-a dezvoltat merită revocată cu orice preț.

Îi asigur pe domnii Miruță și Darău că SALROM va continua să lucreze pentru grafitul românesc cu aceeași determinare cu care a făcut-o și înainte ca acest proiect să devină subiectul declarațiilor lor politice de presă.

Domnul Darău vorbește, pe bună dreptate, despre nevoia de „implicare a tuturor instituțiilor care au responsabilități în acest proces". Sunt întru totul de acord.

Poate că ar fi util, atunci, ca printre aceste instituții să fie inclusă și Societatea Națională a Sării - SALROM: titularul licenței de exploatare, compania care a elaborat și depus proiectul la Comisia Europeană, care a obținut statutul de Proiect Strategic al Uniunii Europene și care a construit, în ultimii doi ani, proiectele de extracție, procesare și reciclare a grafitului de la Baia de Fier.

Este dificil să vorbești despre „bună colaborare" și despre „implicarea tuturor" atunci când din relatarea succesului dispare tocmai compania care a făcut cea mai mare parte din munca despre care vorbești. SALROM este pregătită pentru colaborare. Ar fi util doar să fie invitată.

Documentele au date. Proiectele au autori. Iar cronologia, spre deosebire de comunicarea politică, nu poate fi rescrisă.

Director General
Societatea Națională a Sării S.A. - SALROM