• Tweet

Curtea de Apel București a prelungit pe 27 mai măsura arestului la domiciliu luată față de Raisa Ladin, om de afaceri anchetat de DIICOT pentru devalizarea conturilor offshore-ului Paxum inc din Belize de la OTP Bank din România.

"Respinge, ca nefondate, cererile formulate de inculpata Ladin Raisa de înlocuire a măsurii arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar și respectiv de înlăturare a obligației impusă acesteia, prin încheierea nr. 302/CO-DL/12.05.2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosar nr. 3207/2/2022, de a nu lua legătura, pe durata măsurii arestului la domiciliu, cu numiții Ladin Corneliu și Ladin Laurențiu, coinculpați în dosarul de urmărire penală nr. 598/D/P/2022 al PÎCCJ - DIICOT", se arată în minuta deciziei Curții de Apel București.

Laurențiu și Corneliu Ladin sunt copiii Raisei Ladin, iar Laurențiu este chiar soțul actriței Dalida din Las Fierbinți. Această calitate a fost invocată de Laurențiu Ladin pe 18 mai în fața Curții de Apel București când a cerut și i s-a respins de către judecători ridicarea măsurii controlului judiciar luată de procurorii DIICOT împotriva sa.

Laurențiu Ladin este anchetat de DIICOT pentru spălare de bani după ce o parte din banii devalizați de mama sa din contul de la OTP Bank al Paxum, cu ajutorul a doi avocați și cu falsificarea unor documente, au ajuns la el sub diferite forme.

Încheierea din 18 mai prin care Curtea de Apel București a respins plângerea lui Laurențiu Ladin împotriva măsurii controlului judiciar luată împotriva sa, obținută de NewsOnline.ro, arată și gravele probleme din interiorul OTP Bank, carențe care au făcut posibile operațiunile bancare cu acte false derulate de Raisa Ladin și acoliții ei.

OTP Bank a scăpat deocamdată de răspundere penală, ca instituție, pentru că a depus un denunț la DIICOT la momentul potrivit, adică pe 7 martie 2022, cu fix aproape două luni înainte ca procurorii să demareze primele percheziții în dosar. Spunem deocamdată pentru că la acest moment nu este clar în ce direcție va avansa ancheta DIICOT în acest dosar.

În expunerea făcută în fața Curții de Apel București pe 18 mai procurorul de ședință al DIICOT a arătat că, la momentul actualizării datelor clientului PAXUM inc. și a persoanei care a susținut că are "puterea de a angaja" entitatea, respectiv Raisa Ladin, funcționarii OTP amintiți au acceptat informațiile nereale și înscrisurile falsificate furnizate de sus numita cunoscând caracterul incomplet și neclar al acestora, așa cum recunosc în informările adresate Oficiului Național de Combaterea Spălării Banilor dar și în plângerea formulată la data de 07.03.2022 în care susțin că funcționarii bancari au verificat pe un website - registrul online al autorităților din California, Statele Unite ale Americii (https://www.sos, ca.qov/notary/),procurile depuse iar în urma căutării a rezultat că nu există înregistrări ale acestui număr de apostilă, verificare pe care au făcut-o însă după efectuarea plăților.

Anchetatorii mai susțin că funcționarii OTP Bank nu numai că au aprobat plățile efectuate din conturile PAXUM inc în conturile unor terțe persoane, dar au acceptat și fragmentarea soldurilor conturilor și transferurile de fonduri între conturile aceleiași persoane, operațiuni specifice spălării de bani.

"În acest sens, funcționarii OTP Bank, printre care și ####### ##### #####, administrator de cont în cadrul OTP Bank România-Sucursala Buzești, respectiv - ######## ###### - ########, director sucursală, au acordat eficiență economică și juridică unor documente contradictorii, cum ar fi contractul de mandat cu titlu oneros din 10.10.2015 în condițiile în care ##### ##### le-a pus la dispoziție procuri apostilate datate ulterior (2017, 2019, unele false, altele autentice dar nevalabile, ca urmare a depășirii perioadei de valabilitate) în care se arăta că mandatul este gratuit, acesta fiind numai un exemplu de situație în care aveau obligaţia de a refuza plățile, așa cum LIBRA BANK a procedat într-o situație identică, context în care a solicitat în conformitate cu dispozițiile Legii și Regulamentului BNR nr 2/2019 furnizarea de documente justificative/informații suplimentare, în baza cărora au refuzat plata, deși nu avea "tabloul" complet al multiplelor tranzacții ordonate de ##### ##### într-o perioadă scurtă de timp", se arată în încheierea Curții de Apel București din 18 mai, obținută de NewsOnline.ro

Ce discuții a interceptat DIICOT în interiorul OTP Bank: "Am impresia că nu se mai termină și în fiecare zi vine câte o bombă"

În încheierea Curții de Apel București din 18 mai este expusă o stenogramă a unei discuții din interiorul OTP Bank purtată pe subiectul plăților din contul Paxum către Raisa Ladin și acoliții ei. Discuția relevă pe deplin atmosfera apăsătoare din rândul funcționarilor bancari precum și problemele din interiorul băncii. NewsOnline redă integral această stenogramă:

De altfel, în una dintre convorbirile avute de ####### ##### cu numitul ######, aceasta a recunoscut caracterul nelegal al plăților efectuate din conturile PAXUM inc și implicarea mai multor funcționari din cadrul conducerii băncii în adoptarea acestor decizii:

####### #####: Deci nu mai pot! Sunt nu că stresată, deci nu știu am impresia că nu se mai termină și în fiecare zi vine câte o bombă d-asta, ca să nu mai zic cât de departe (neinteligibil) și câte discuții am avut cu toți. Deci numai, simt căăă n-o mai scot la capăt, adică nu mai zic că am și alte multe că...uri dar asta efectiv ne seacă de energie! Adică știi care este ciudat? Atunci n-au făcut nimic când în sensul n-au luat toate documentele, n-au verificat, deși eu n-am făcut nimic, absolut nimic până când n-au lucrat ##### departamentele și acuma ei se spală pe mâini și dă către noi gen.

(...)

####### #####: Da știi care este ce e este și mai ciudat la mine? Da, am înțeles! LA mine pe lângă faptul că au plecat la Monitorizări și de la Monitorizări au trim chiar ăă au făcut din astea la Spălarea Banilor, ăia de la Spălarea Banilor au dat ok, s-a întors la Monitorizări, Monitorizările ne-au dat ok să facem plata și acuma noi suntem răspunzători dacă-ți vine să crezi?! Deci la noi ca la noi la nimeni, jur! Io nu, deja efectiv îmi vine să vomit.

DOMN: Da mă, așa e, tipic!

####### #####: Și știi căă ei voiau să dea diferența de bani persoanei număru 2 când a venit iar io dacă nu mă-ntorceam din, dacă tu nu-mi spuneai atunci că ###### te-a sunat să dai extrasele, (neinteligibil) să văd care era intenția și io nu reveneam următoarea zi din concediu medical, ######, îți jur, aveam pe mail, ei îi dăduseră ok Departamentul "Ligăl" să le dea bani celorlalți până când am luat mâna pe telefon și i-am sunat pe ăștia de la "Ligăl", pe director și pe manager și le-am zis stați un pic, lucrurile nu stau așa adică oricum după ce că suntem un c..t că e posibil să-i fi dat lu asta greșit banii 8 milioane de euro adică vreți să-i mai dăm și lu ăsta diferența de 7? Adică suntem chiar cretini?! Șiii până atunci n-au ăă au stat foarte relaaaxați și acum când au venit ăștia să ne ceară număru doi despăgubire 55 de milioane și au dat mail către "Ligăl" și atunci s-au trezit și ăștia! Și de atunci doar se fac analize și ce crezi știi ce-mi vine să le dau cu mail apropo de chestia asta? (neinteligibil) să le spun ok voi ați dat mail inclusiv aici să se ducă banii către ăștia, sunteți retardați mintal? Eu dacă nu vă sunam pe voi ce făceați?

DOMN: Dădeau banii ce să facă!?

####### #####: Deci nu, mi se pare că-i strigător la cer și numai efectiv eu sincer mă simt super depășită psihic din punctu ăsta de vedere!

"De asemenea, din convorbirile purtate de ###### cu numiții ######(director executiv în cadrul OTP BANK) și  ######, #####, a rezultat că intervențiile exercitate de numitul ###### la nivelul auditului băncii, au avut rezultatul dorit în sensul că nu a fost găsită responsabilă directoarea Sucursalei susținând că în raportul de audit s-a menționat "ceva de genu căă necomunicarea dintre departamentele băncii a dus laaa âââ ceva de genu ăsta, n-a mai dat-o pe mine!", se mai arată în încheierea Curții de Apel București din 18 mai obținută de NewsOnline.ro

BCR a făcut plângere penală offshore-ului Paxum Inc

NewsOnline a arătat într-un prim articol publicat pe acest subiect că relația OTP - Paxum este una veche, datând cel puțin din 2009. O ordonanță a Parchetului General din 2016, deținută de NewsOnline.ro, arăta că în perioada 2009 - 2016 trei persoane fizice din România implicate în dosarul videochatului au făcut tranzacții prin conturile Romanian Internațional Bank (RIB) și OTP Bank de aproape 300.000.000 de dolari bani redirecționați parțial și în conturile bancare ale Paxum Inc de la alte societăți bancare.

La finele anului 2013 RIB a închis unilateral conturile Paxum pentru risc major de spălare de bani.

În afara problemelor cu RIB unde i-au fost închise conturile, NewsOnline.ro a descoperit că Paxum Inc are un litigiu și cu Banca Comercială Română, cele două părți judecându-se încă din anul 2016.

Pe rolul Curții de Apel București se află în prezent apelul declarat de Paxum Inc împotriva deciziei Tribunalului București prin care Paxum Inc a fost obligată la plata a aproape 65.000 de dolari către Banca Comercială Română.

"Admite acţiunea. Obligă pârâta la plata sumei de 64.940,88 USD reprezentând plată nedatorată. Obligă pârâta la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 6322 lei. Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se depune la Tribunalul Bucureşti, Secţia a VI-a Civilă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 11.02.2022" se arată în minuta deciziei Tribunalului București obținută de NewsOnline.ro

În motivarea deciziei Tribunalului București din februarie 2022 se regăsește o informație interesantă: reclamanta, în acest caz BCR, a formulat şi o plângere penala, aflată la Parchetul de pe langa Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de Urmărire Penala şi Criminalistica, spre competenta soluţionare.

NewsOnline.ro a solicitat un punct de vedere de la BCR despre litigiul cu Paxum Inc, inclusiv despre plângerea penală făcută de bancă.

"Litigiul privește un incident pe fluxul de plăți interbancare rezultat în circumstanțe în care BCR reprezenta banca intermediară a unui transfer internațional către o alta bancă din România", ne-a declarat Ionuț Stanimir, directorul de comunicare al BCR.

În ceea ce privește reprezentanții Paxum Inc, deși inițial NewsOnline.ro a fost contactată de avocatul Cristian Mîneran, „HAŞOTTI MÎNERAN ŞI ASOCIAŢII", firma de avocatură care reprezintă Paxum, avocatul nu a mai răspuns ulterior la niciun fel de solicitare din partea NewsOnline.ro de a oferi un punct de vedere.