• Tweet

Începând cu anul 2026, România introduce noi norme de impozitare care vor afecta substanțial proprietățile rezidențiale și vehiculele. Aceste reglementări sunt concepute pentru a spori încasările bugetelor locale și a îmbunătăți coerența și echitatea sistemului fiscal, având un impact direct major asupra cetățenilor și companiilor deopotrivă.

Specialiștii în dreptul proprietății avertizează că, prin majorarea bazei de impozitare și limitarea scutirilor, legea impune sarcini fiscale suplimentare și creează incertitudini. Astfel, înțelegerea și aplicarea corectă a acestor prevederi necesită consultanță specializată juridică și fiscală.

Proiectul de lege privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative (Proiectul L213/2025), care vizează o creștere impozite substanțială pentru locuințe și pentru autoturisme poluante, a fost recent contestat la Curtea Constituțională a României.

Deși legea fusese adoptată de Parlament și trimisă la promulgare pe 20 noiembrie 2025, intrarea sa în vigoare este momentan incertă din cauza unei sesizări de neconstituționalitate depuse de senatorii aparținând Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) pe 21 noiembrie, Curtea Constituțională a României amânând termenul de judecată pentru 10 decembrie 2025.

Actul normativ vizează modificări semnificative ale Codului Fiscal, având ca scop reașezarea sistemului de impunere în sfera taxelor și impozitelor locale din 2026. Prezentul articol analizează aceste modificări și impactul acestor creșteri în piața imobiliară, modul în care sunt afectați proprietarii și companiile, precum și importanța unei consultanțe imobiliare profesioniste pentru administrarea eficientă a implicațiilor fiscale.

Modificările legislative propuse prin Proiectul L213/2025 aduc schimbări importante în modul de calcul al impozitelor și taxelor, generând o creștere impozite semnificativă pentru toți proprietarii.

Conform articolului 457 alin. (1) din Codul fiscal, ca regulă generală pentru clădirile rezidențiale și clădirile-anexă aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08% și 0,2% asupra valorii impozabile a clădirii, cota fiind stabilită prin hotărâre a consiliului local, iar în municipiul București atribuția aparține Consiliului General al Municipiului București. La acesta se adaugă un nou alineat privind cota impozitului pe clădiri prevăzută anterior, care stipulează că valoarea cotei din 2026 nu poate fi mai mică decât cea din 2025.

Astfell, crește valoarea impozabilă a clădirilor rezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice. Spre exemplu, conform tabelului din lege, dacă în legea actuală valoarea impozabilă era de 1.000 lei/mp, în proiect crește la 2.677 lei/mp pentru clădirile tip A cu instalații complete (cadre din beton armat sau pereți din cărămidă arsă), iar în medie observăm o creștere de 2,7 ori a valorilor impozitelor din proiectul de lege.

De asemenea, se restrâng categoriile de clădiri și terenuri scutite de la plata taxe și impozite, ceea ce înseamnă că mai mulți proprietari, inclusiv cele aferente anumitor activități economice scutite anterior, vor deveni plătitori de impozite. Atât unele categorii de terenuri, cât și clădiri au fost eliminate din lista de scutiri de la plata taxelor și impozitelor, precum terenurile degradate sau poluate, terenurile improprii agriculturii ori silviculturii, iar la clădiri au fost eliminate scutirile pentru clădirile sanitare private, clădirile utilizate ca sere, solare, silozuri și clădirile aflate în administrarea RA-APPS.

Anterior, impozitul special se aplica persoanelor fizice care dețineau clădiri rezidențiale cu valoare impozabilă peste 2.500.000 lei și persoanelor fizice sau juridice care dețineau autoturisme cu valoarea de achiziție peste 375.000 lei, iar organul fiscal local transmitea notificări detaliate privind valoarea impozabilă. În varianta nouă, conform art. 5002 lit. a) și b), impozitul nu mai este calculat pe întreaga valoare a bunului, ci prin aplicarea unei cote de 0,9% doar asupra diferenței dintre valoarea bunului și plafonul respectiv, respectiv 2.500.000 lei pentru clădiri și 375.000 lei pentru autoturisme.

În urma modificărilor legislative, au fost abrogate prevederi importante referitoare la calculul impozitului pe clădiri. Reducerea valorii impozabile în funcție de vechimea clădirii, ajustarea coeficientului de corecție pentru apartamentele din blocuri mari și actualizarea anului terminării clădirii în cazul renovărilor majore nu mai sunt aplicabile. A fost eliminat alineatul care prevedea aplicarea unei cote de 0,4% pentru clădirile nerezidențiale utilizate în agricultură și au fost abrogate prevederile care detaliau calculul impozitului pentru clădirile rezidențiale și pentru clădirile cu destinație mixtă deținute de persoanele juridice.

Din 2026, impozitul pentru autoturisme va fi considerabil mai mare pentru majoritatea șoferilor. Mașinile mici, de până la 1.600 cm³, vor plăti chiar dublu sau mai mult față de acum, iar cele până în 2.000 cm³ vor avea o creștere de aproape jumătate. Pentru mașinile mai mari, între 2.000 și 3.000 cm³, impozitul crește moderat, cu 10%-25%, iar cele peste 3.000 cm³ vor plăti similar cu înainte sau ușor mai mult, în funcție de norma de poluare, iar vehiculele comerciale, microbuzele și autobuzele vor avea un impozit mai ridicat, crescând cu aproximativ 10%-30%.

Avocații specializați în drepturi de proprietate arată că legea prevede introducerea unor noi reguli privind calculul impozitului pe mijloacele de transport, în special autovehiculele cu tracțiune mecanică. Ministerele Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Afacerilor Interne și Transporturilor și Infrastructurii sunt obligate să colaboreze pentru realizarea unui schimb de date privind norma de poluare a vehiculelor. Impozitul se calculează în funcție de capacitatea cilindrică a vehiculului, prin înmulțirea fiecărei grupe de 200 cm³ (sau fracțiune din aceasta) cu o sumă specificată în tabel.

„Modificarea cea mai importantă privește însă mijloacele de transport hibride: reducerea de impozit nu mai este de minimum 50% ca în forma veche a articolului 470 alin. (3), ci devine o reducere opțională de maximum 30%, acordată numai dacă decide consiliul local. În practică, aceasta înseamnă că majoritatea proprietarilor de hibride vor plăti un impozit mai mare decât până acum. Totodată, prin art. 470 alin. (31), se introduce pentru prima dată o taxă anuală pentru vehiculele electrice, stabilită în mod fix la 40 lei pe an", a declarat avocat Radu Pavel.