Ne prostim pe zi ce trece? Studiile care demonstrează scăderea inteligenței umane

Postat la: 24.08.2026 |

Ne prostim pe zi ce trece? Studiile care demonstrează scăderea inteligenței umane

În ultimii ani, mai multe studii au sugerat că creierul uman își pierde din dimensiuni, iar nivelul de inteligență este în scădere. Totuși, oamenii de știință atrag atenția că lucrurile nu sunt atât de simple și că realitatea este mult mai nuanțată.

Timp de aproape o sută de ani, s-a observat că scorurile la testele de coeficient de inteligență cresceau constant de la o generație la alta. Acest fenomen a fost denumit „efectul Flynn" în 1984, după cercetătorul James Flynn, și arăta o creștere de aproximativ trei puncte de IQ în fiecare deceniu.

Printre motivele principale ale acestei evoluții s-au numărat o hrană mai bună, accesul mai rapid la educație, familiile cu mai puțini copii și un mediu de viață din ce în ce mai complex.

Trecerea la „efectul Flynn invers": ce au descoperit cercetătorii americani

Însă cercetările recente sugerează că această tendință s-ar fi inversat. Într-un studiu publicat de jurnalul Intelligence, o echipă condusă de Elizabeth Dworak, de la Northwestern University (SUA), a analizat rezultatele a aproape 400.000 de adulți americani testați între anii 2006 și 2018 și a descoperit indicii ale unui posibil „efect Flynn invers".

Datele au provenit din proiectul SAPA, o platformă online de cercetare, iar participanții au completat testul International Cognitive Ability Resource (ICAR). În loc să analizeze doar scorul total, cercetătorii au evaluat separat mai multe tipuri de abilități cognitive, printre care raționarea abstractă, gândirea logică, raționarea verbală și capacitatea de a manipula mintal obiecte tridimensionale.

Abilitățile cognitive afectate: cine înregistrează cele mai mari scăderi

Rezultatele au arătat o scădere a scorurilor cognitive generale pe parcursul celor 13 ani analizați, indiferent de vârstă, sex sau nivel de educație. Cele mai accentuate scăderi au fost observate în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 22 de ani și al persoanelor cu un nivel mai redus de educație.

Totuși, declinul nu a fost uniform, scrie Science Alert. Performanțele la testele de raționare abstractă și logică au scăzut, în timp ce rezultatele la probele de raționare verbală au rămas aproape neschimbate. În schimb, capacitatea de rotație mintală în spațiu (abilitatea de a vizualiza și manipula obiecte tridimensionale) s-a îmbunătățit.

Cercetătorii sugerează că popularitatea jocurilor video ar putea contribui la această evoluție, deși ipoteza nu a fost testată în studiu.

O evoluție complexă a minții umane în era tehnologiei

Tendințe similare au fost observate și la alte examene standardizate din SUA, precum ACT și SAT, ale căror scoruri medii au scăzut în ultimul deceniu. Declinul a început însă înainte de apariția Inteligenței Artificiale (AI) generative și înainte de pandemia de COVID-19, ceea ce înseamnă că niciuna dintre acestea nu poate explica fenomenul.

Concluzia cercetătorilor este că evoluția inteligenței umane pare mai complexă decât o simplă creștere sau scădere a IQ-ului. Unele abilități cognitive par să se deterioreze, în timp ce altele continuă să se dezvolte, posibil ca răspuns la schimbările tehnologice și culturale ale societății moderne.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Ne prostim pe zi ce trece? Studiile care demonstrează scăderea inteligenței umane

Postat la: 24.08.2026 |

0

În ultimii ani, mai multe studii au sugerat că creierul uman își pierde din dimensiuni, iar nivelul de inteligență este în scădere. Totuși, oamenii de știință atrag atenția că lucrurile nu sunt atât de simple și că realitatea este mult mai nuanțată.

Timp de aproape o sută de ani, s-a observat că scorurile la testele de coeficient de inteligență cresceau constant de la o generație la alta. Acest fenomen a fost denumit „efectul Flynn" în 1984, după cercetătorul James Flynn, și arăta o creștere de aproximativ trei puncte de IQ în fiecare deceniu.

Printre motivele principale ale acestei evoluții s-au numărat o hrană mai bună, accesul mai rapid la educație, familiile cu mai puțini copii și un mediu de viață din ce în ce mai complex.

Trecerea la „efectul Flynn invers": ce au descoperit cercetătorii americani

Însă cercetările recente sugerează că această tendință s-ar fi inversat. Într-un studiu publicat de jurnalul Intelligence, o echipă condusă de Elizabeth Dworak, de la Northwestern University (SUA), a analizat rezultatele a aproape 400.000 de adulți americani testați între anii 2006 și 2018 și a descoperit indicii ale unui posibil „efect Flynn invers".

Datele au provenit din proiectul SAPA, o platformă online de cercetare, iar participanții au completat testul International Cognitive Ability Resource (ICAR). În loc să analizeze doar scorul total, cercetătorii au evaluat separat mai multe tipuri de abilități cognitive, printre care raționarea abstractă, gândirea logică, raționarea verbală și capacitatea de a manipula mintal obiecte tridimensionale.

Abilitățile cognitive afectate: cine înregistrează cele mai mari scăderi

Rezultatele au arătat o scădere a scorurilor cognitive generale pe parcursul celor 13 ani analizați, indiferent de vârstă, sex sau nivel de educație. Cele mai accentuate scăderi au fost observate în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 22 de ani și al persoanelor cu un nivel mai redus de educație.

Totuși, declinul nu a fost uniform, scrie Science Alert. Performanțele la testele de raționare abstractă și logică au scăzut, în timp ce rezultatele la probele de raționare verbală au rămas aproape neschimbate. În schimb, capacitatea de rotație mintală în spațiu (abilitatea de a vizualiza și manipula obiecte tridimensionale) s-a îmbunătățit.

Cercetătorii sugerează că popularitatea jocurilor video ar putea contribui la această evoluție, deși ipoteza nu a fost testată în studiu.

O evoluție complexă a minții umane în era tehnologiei

Tendințe similare au fost observate și la alte examene standardizate din SUA, precum ACT și SAT, ale căror scoruri medii au scăzut în ultimul deceniu. Declinul a început însă înainte de apariția Inteligenței Artificiale (AI) generative și înainte de pandemia de COVID-19, ceea ce înseamnă că niciuna dintre acestea nu poate explica fenomenul.

Concluzia cercetătorilor este că evoluția inteligenței umane pare mai complexă decât o simplă creștere sau scădere a IQ-ului. Unele abilități cognitive par să se deterioreze, în timp ce altele continuă să se dezvolte, posibil ca răspuns la schimbările tehnologice și culturale ale societății moderne.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE